vineri, iulie 19, 2024
24 C
București

Devino un membru al comunității noastre

O mulțime de oameni ne urmăresc deja. Alătură-te și tu lor pentru a fi informat și a nu rata noutățile zilnice.

Ajutor de incluziune

Venitul minim de incluziune, reglementat prin Legea numărul 196/2016 privind venitul minim de incluziune, este un pilon important al sistemului de protecție socială din România.

Scopul principal al acestei legi este de a oferi sprijin persoanelor și familiilor aflate în situații de dificultate, contribuind astfel la prevenirea sărăciei și la reducerea riscului de excluziune socială.

Ce înseamnă ajutor de incluziune?

Conform Legii nr. 196/2016, ajutorul de incluziune este un beneficiu de asistență socială destinat familiilor și persoanelor singure care se confruntă cu situații de dificultate, cum ar fi probleme socioeconomice, de sănătate sau dificultăți legate de mediul social.

Ajutorul de incluziune vizează prevenirea și combaterea sărăciei, precum și riscului de excluziune socială, oferind un suport financiar pentru a asigura un nivel de trai minimal și pentru a facilita accesul la drepturi fundamentale cum ar fi: locuința, educația, asistența medicală și serviciile de ocupare a forței de muncă.

Prin acest mecanism, serviciile publice de asistență socială își propun să ofere un pachet minim de asistență socială necesar pentru integrarea eficientă a beneficiarilor în societate.

Cât este ajutorul de incluziune?

Venitul minim de incluziune este o măsură ce vine în sprijinul familiilor și persoanelor singure care se confruntă cu dificultăți financiare, asigurându-se că veniturile lor nu scad sub un prag minimal necesar pentru un trai decent. Conform art 9 din Legea 196/2016, venitul minim de incluziune (ajutorul de incluziune) este accesibil pentru familiile și persoanele care au venituri nete lunare ajustate de până la 700 de lei.

bani

Cuantumul specific al ajutorului de incluziune variază în funcție de compoziția familiei și de venitul net lunar ajustat. Acesta se calculează utilizând coeficienții de echivalență: 1 pentru persoana singură sau pentru primul membru al familiei și 0,5 pentru fiecare membru adițional, fie că este vorba de un adult sau un copil. Venitul minim de incluziune include diverse ajutoare financiare, stabilite astfel:

Pentru o persoană singură sau familii cu un venit net lunar ajustat de până la 275 de lei, ajutorul de incluziune este calculat la acest prag.

Persoanele singure de cel puțin 65 de ani pot primi un ajutor de până la 400 de lei pe lună, dacă venitul lor net lunar ajustat nu depășește acest nivel.

Familiile cu copii pot beneficia de ajutoare financiare dacă venitul lor net lunar ajustat este de până la 700 de lei.

Art 15 detaliază cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat, stabilindu-se la 275 de lei pe lună pentru majoritatea cazurilor, și la 400 de lei pe lună pentru persoanele singure de peste 65 de ani. Calculul acestui ajutor se bazează pe aplicarea coeficienților de echivalență la venitul familiei, în conformitate cu prevederile art 9.

Potrivit art 16, suma efectivă a ajutorului de incluziune este diferența dintre cuantumul maxim al ajutorului și veniturile nete realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului. Dacă suma calculată este mai mică de 50 de lei, se acordă un ajutor minim de 50 de lei.

Art 18 din lege tratează ajutorul pentru familia cu copii în cadrul venitului minim de incluziune, stabilind cuantumurile în funcție de veniturile familiei și numărul de copii. Iată principalele prevederi:

Pentru familiile cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei:

Ajutorul este de 107 lei pentru un copil, 214 lei pentru doi copii, 321 lei pentru trei copii, și 428 lei pentru patru copii sau mai mulți.

Familiile monoparentale primesc 120 lei pentru un copil, 240 lei pentru doi, 360 lei pentru trei, și 480 lei pentru patru copii sau mai mulți.

Pentru familiile cu venituri nete lunare ajustate între 276 și 700 de lei:

Ajutorul este de 85 lei pentru un copil, 170 lei pentru doi copii, 255 lei pentru trei copii, și 340 lei pentru patru copii sau mai mulți.

Familiile monoparentale primesc 110 lei pentru un copil, 215 lei pentru doi, 325 lei pentru trei, și 430 lei pentru patru copii sau mai mulți.

Condiții de eligibilitate:

Copiii trebuie să fie înscriși și să frecventeze fără întrerupere o formă de învățământ preuniversitar. Există excepții pentru absențe motivate medical.

Ajutorul de incluziune se ajustează dacă un copil înregistrează absențe nemotivate sau întrerupe anul școlar.

Ajutorul de incluziune se acordă și pe perioada vacanțelor școlare, respectând cuantumurile stabilite.

Nu se aplică condițiile de frecvență școlară pentru copiii cu handicap grav.

Asistenții maternali profesioniști beneficiază de ajutor doar pentru copiii lor biologici, cu considerarea tuturor veniturilor familiei.

Acte necesare venit minim de incluziune

Procesul de aplicare pentru venitul minim de incluziune necesită completarea și depunerea unor documente specifice, care să ateste situația solicitantului.

Cele mai importante documente necesare sunt :

Cerere tip – un formular de cerere care trebuie completat cu datele personale ale solicitantului și ale membrilor familiei, dacă este cazul.

Declarația pe propria răspundere.

Angajamentul de plată pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum și de documente doveditoare.

Acte de identitate – copii ale cărților de identitate.

Documente justificative, precum:

– certificat de încadrare în grad de handicap (dacă este aplicabil) – acest document este necesar pentru persoanele care suferă de anumite dizabilități și care sunt eligibile pentru anumite tipuri de ajutoare specifice;

– dovezi ale veniturilor – documente care atestă veniturile lunare ale familiei sau ale persoanei singure, cum ar fi fluturași de salariu, declarații de venit sau orice alte dovezi ale veniturilor obținute;

– documentație medicală (dacă este cazul) – rapoarte medicale sau orice alte documente care pot demonstra problemele de sănătate care influențează capacitatea de muncă sau de integrare socială;

– certificate de naștere pentru fiecare copil, dacă este cazul;

– dovada școlarizării pentru copii;

– dovada domiciliului – contract de închiriere sau orice alt document care confirmă adresa de rezidență a solicitantului;

– alte documente relevante – acestea pot include acte care dovedesc situația socială specială, cum ar fi documente de șomaj, certificate care atestă că persoana este în căutarea activă a unui loc de muncă, sau alte situații prevăzute de lege.

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante. Alăturați-vă lui Barry pentru o călătorie educativă prin lumea legislativă, unde fiecare problemă juridică își găsește soluția!

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare!

212,821FaniÎmi place
6,079CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

POS obligatoriu 2024 PFA. Proiect de lege

Un nou proiect de lege elaborat recent de Ministerul...

Milioane de euro pentru românii afectați de vaccinul COVID?

Recent, a fost înregistrat la Senat, spre dezbatere, un...

Comisia Europeană analizează reducerea taxelor vamale pentru mașinile electrice BMW și Volkswagen produse în China

Comisia Europeană analizează posibilitatea diminuării taxelor vamale pentru autovehiculele...

Caz șocant în Hamburg. Weekend în închisoare pentru insultă, suspendare pentru viol

Un caz din Germania a stârnit indignare publică, punând...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa

Cât timp durează o executare silită?

Procedura de executare silită? Executarea silită este o procedură reglementată de Codul de procedură civilă prin care debitorul care nu a îndeplinit la timp obligațiile sale față de creditor și este forțat (silit) să achite...

Cine moștenește casa părintească?

Moștenirea casei părintești este un subiect de mare interes și importanță în dreptul succesoral românesc. Transmiterea patrimoniului de la defunct la moștenitori se supune unor reguli stricte, prevăzute în Codul civil. Aplicarea corectă a...

Se poate construi fără PUZ?

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un document esențial pentru planificarea și reglementarea dezvoltării teritoriale în România. Deși PUZ-ul este obligatoriu în multe cazuri, există situații specifice în care construcțiile pot fi realizate fără acest...