Viza de flotant, cunoscută și sub denumirea de viză de reședință, este un concept juridic important în contextul dreptului locativ și al evidenței populației. În acest articol, vom analiza ce implică viza de flotant pentru proprietar, făcând referire la prevederile relevante din Ordonanța de Urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, astfel cum a fost modificată prin ORDONANȚA nr. 9 din 25 ianuarie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 25 ianuarie 2024
Ce înseamnă viză de flotant?
Reședința reprezintă adresa la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu. Astfel, viza de flotant (dovada de reședință) este documentul care cuprinde mențiunea privind reședința, document care va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie.
Potrivit art. 31 alin. (1) din OUG nr. 97/2005, mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară. Această mențiune se acordă pentru o perioadă de maximum un an și are valabilitate atât timp cât persoana locuiește efectiv la adresa declarată ca reședință (art. 31 alin. (2)).
Este important de menționat că, în conformitate cu art. 31 alin. (3) din OUG nr. 97/2005, completat prin Legea nr. 162/2023, nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința, dacă în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă.
Ce implică viza de flotant pentru proprietar?
Din perspectiva proprietarului unui imobil, viza de flotant a chiriașului sau a unei alte persoane găzduite poate avea o serie de implicații juridice și practice.
- Acordul proprietarului pentru stabilirea reședinței
Dacă cel care solicită stabilirea reședinței nu poate face dovada titlului său locativ print-un contract (contract de închiriere a locuinței sau contract de comodat locuință) încheiat cu proprietarul imobilului, conform art. 32 alin. (1) din OUG nr. 97/2005, pentru înscrierea reședinței, solicitantul trebuie să depună, printre altele, declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spațiu, însoțită de unul dintre documentele care atestă titlul locativ al proprietarului (contract de vânzare, contract de închiriere, comodat etc.) sau înscrierea în registrul agricol.
Astfel, în cazul în care între proprietar și cel care solicită eliberarea vizei de flotant nu s-a încheiat un contract prin care să se facă dovada titlului locativ al solicitantului, contract pe care acesta din urmă să îl poată prezenta autorităților competente, proprietarul trebuie să își exprime acordul pentru stabilirea reședinței solicitantului în imobilul său, printr-o declarație de primire în spațiu.
Declarația de primire în spațiu a găzduitorului poate fi dată în fața lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, a polițistului de siguranță publică, a notarului public ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României (art. 32 alin. (2) din OUG nr. 97/2005).
- Verificări din partea autorităților
Art. 32 alin. (1^3) din OUG nr. 97/2005 prevede că, dacă la adresa respectivă au înscrisă reședința cel puțin două persoane, autoritățile competente procedează la informarea structurii locale a poliției naționale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanții locuiesc efectiv la adresa declarată.
Prin urmare, proprietarul trebuie să fie conștient de faptul că, odată cu acordarea vizei de flotant, poate fi supus unor verificări din partea autorităților, pentru a se asigura că persoanele cu reședința înscrisă la adresa respectivă locuiesc efectiv acolo. Aceste verificări pot implica vizite la fața locului și solicitarea de informații suplimentare.
- Răspunderea proprietarului
Deși legislația nu prevede în mod expres o răspundere a proprietarului pentru persoanele care au viza de flotant la adresa imobilului său, este recomandabil ca acesta să fie prudent în ceea ce privește acordarea vizei de reședință.
Proprietarul ar trebui să se asigure că persoanele cărora le permite stabilirea reședinței în imobilul său sunt de încredere și nu vor cauza prejudicii sau nu vor desfășura activități ilegale la adresa respectivă. În caz contrar, proprietarul ar putea fi implicat în proceduri legale sau ar putea suferi daune materiale.
De asemenea, proprietarul trebuie să fie la curent cu numărul de persoane care au viza de flotant la adresa sa, ținând cont de limita de 10 persoane impusă de art. 31 alin. (3) din OUG nr. 97/2005.
- Implicații fiscale
Acordarea vizei de flotant poate avea și unele implicații fiscale pentru proprietar. De exemplu, în cazul în care proprietarul închiriază imobilul și permite chiriașului să își stabilească reședința acolo, veniturile obținute din chirie vor fi supuse impozitării conform legislației în vigoare, deci contractul de închiriere trebuie declarat la ANAF.
Proprietarul are obligația de a declara aceste venituri și de a plăti impozitele aferente, în conformitate cu prevederile Codului fiscal. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni din partea autorităților fiscale.
Citește și Viza de flotant – acte necesare.
