vineri, iulie 19, 2024
24 C
București

Devino un membru al comunității noastre

O mulțime de oameni ne urmăresc deja. Alătură-te și tu lor pentru a fi informat și a nu rata noutățile zilnice.

Cine poate ataca un testament?

Testamentul este un act juridic unilateral, personal și revocabil, prin care o persoană, numită testator, dispune cu titlu gratuit de bunurile sale pentru timpul când nu va mai fi în viață. Deși testamentul reprezintă ultima dorință a defunctului cu privire la transmiterea patrimoniului său, există situații în care validitatea sau conținutul acestuia pot fi contestate de către anumite persoane interesate.

Există testament neatacabil?

Deși noțiunea de „testament neatacabil” este uneori vehiculată în limbajul comun, din punct de vedere juridic, nu există un asemenea concept. Orice testament, indiferent de forma sa (olograf, autentic sau privilegiat), poate fi contestat în instanță dacă se invocă un motiv de nulitate sau de ineficacitate a acestuia.

Cu toate acestea, există anumite condiții de validitate a testamentului care, dacă sunt respectate cu strictețe, pot face mai dificilă contestarea acestuia. Astfel, un testament va fi mai greu de atacat dacă:

  • a fost întocmit în formă autentică, în fața unui notar public, cu respectarea tuturor cerințelor de formă și de fond prevăzute de lege;
  • cuprinde dispoziții clare, lipsite de ambiguitate sau contradicții, care nu lasă loc de interpretări divergente;
  • respectă rezerva succesorală a moștenitorilor rezervatari (descendenți, ascendenți privilegiați, soț supraviețuitor), atunci când aceștia există;
  • nu conține dispoziții contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri;
  • a fost întocmit de către un testator cu deplină capacitate de exercițiu, fără a fi afectat de vreun viciu de consimțământ (eroare, dol, violență).

Un testament care îndeplinește cumulativ aceste condiții are șanse mai mari de a-și produce efectele în mod necontestat. Cu toate acestea, chiar și în aceste cazuri, există persoane care pot avea un interes legitim de a ataca testamentul, invocând diverse motive de nulitate sau de reducțiune a liberalităților excesive.

Testamentul olograf este însă mai vulnerabil la atacuri în instanță comparativ cu alte forme testamentare, cum ar fi testamentul autentic sau cel privilegiat (mistic, maritim, militar). Această vulnerabilitate sporită se datorează câtorva caracteristici specifice ale testamentului olograf:

  1. forma simplă. Testamentul olograf nu necesită îndeplinirea unor formalități complexe. El este scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului. Lipsa unor formalități precum prezența martorilor sau a unui notar face ca verificarea autenticității testamentului olograf să fie mai dificilă.
  2. riscul falsificării. Fiind un act sub semnătură privată, testamentul olograf poate fi falsificat mai ușor decât unul autentic. Cei care contestă testamentul olograf pot susține că scrisul sau semnătura nu aparțin testatorului, invocând un fals material. Expertiza grafoscopică dispusă în astfel de cazuri nu oferă întotdeauna rezultate concludente.
  3. riscul captației sau sugestiei. Testamentul olograf poate fi atacat pe motiv că testatorul a fost supus unor presiuni, sugestii sau manipulări din partea beneficiarilor care i-au alterat voința reală și l-au determinat să facă dispoziții testamentare pe care altfel nu le-ar fi făcut. Lipsa unui notar care să verifice discernământul și libertatea de voință a testatorului facilitează formularea unor astfel de acuzații.
  4. riscul distrugerii sau sustragerii. Întrucât testamentul olograf este păstrat, de regulă, de către testator sau o persoană apropiată acestuia, există riscul ca documentul să fie distrus, pierdut sau sustras de către persoanele interesate să împiedice executarea lui. Când testamentul olograf nu poate fi prezentat în original, conținutul sau chiar existența lui sunt mai ușor de contestat.
  5. interpretarea dispozițiilor. Dacă dispozițiile cuprinse într-un testament olograf sunt neclare, contradictorii sau ambigue, ele pot genera interpretări divergente din partea moștenitorilor, ceea ce va duce aproape inevitabil la contestarea testamentului. Fără asistența unui notar care să asigure claritatea și precizia juridică a limbajului, testamentele olografe pot conține formulări stângace sau incoerente.

Cu toate aceste vulnerabilități, testamentul olograf rămâne o formă testamentară frecvent întâlnită, datorită simplicității, accesibilității și caracterului său economic.

De asemenea, pentru a evita suspiciunile de captație sau fals, testatorul poate recurge la procedura depunerii testamentului olograf la notar.

Cine poate ataca un testament?

Potrivit dispozițiilor legale, următoarele categorii de persoane pot introduce o acțiune în anularea sau în reducțiunea unui testament:

Moștenitorii legali

Potrivit art. 964 din Codul Civil, sunt patru clase de moștenitori legali:

a) clasa I: descendenții (copiii și nepoții defunctului, strănepoți etc);

b) clasa a II-a: ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului și descendenții acestora, până la gradul IV);

c) clasa a III-a: ascendenții ordinari (bunicii, străbunicii etc.);

d) clasa a IV-a: colateralii ordinari (unchii, mătușile, verii primari etc.).

În cazul în care un testament dezmoștenește în tot sau în parte un moștenitor legal, acesta are interes și calitate procesuală de a contesta validitatea testamentului, invocând diverse motive de nulitate, pentru a putea veni la moștenire potrivit regulilor succesiunii legale.

De asemenea, alături de rudele defunctului, la moștenirea acestuia este chemat și soțul supraviețuitor și deci, acesta poate solicita constatarea nulității testamentului.

De asemenea, un copil nelegitim nerecunoscut de către tatăl său poate contesta testamentul acestuia, după ce se face dovada paternității.

Moștenitorii rezervatari

Moștenitorii rezervatari sunt acele persoane cărora legea le recunoaște dreptul la o cotă din moștenire (rezerva succesorală), de care testatorul nu poate dispune prin liberalități (donații sau legate testamentare).

Potrivit art. 1087 din Codul Civil, sunt moștenitori rezervatari:

a) descendenții (copiii și nepoții defunctului și așa mai departe, la infinit);

b) ascendenții privilegiați (părinții defunctului);

c) soțul supraviețuitor.

În cazul în care testatorul a dispus prin testament de o parte din bunurile sale care depășește cotitatea disponibilă (partea din moștenire de care poate dispune prin donații sau legate liber), moștenitorii rezervatari pot introduce o acțiune în reducțiunea liberalităților excesive, pentru a obține respectarea rezervei lor succesorale.

Creditorii defunctului sau ai moștenitorilor

Uneori, chiar și persoanele care nu au o legătură de rudenie cu defunctul pot avea un interes patrimonial de a ataca un testament.

Este cazul creditorilor chirografari ai defunctului, care pot introduce acțiune pentru a cere anularea unui testament fraudulos prin care debitorul lor și-a sustras bunurile de la urmărire, în dauna lor.

De asemenea, creditorii personali ai unui moștenitor rezervatar pot să invoce, în numele acestuia, reducțiunea liberalităților excesive făcute prin testament de către defunct, pentru a mări astfel activul succesoral urmăribil.

Este important de precizat că acțiunile prin care se contestă un testament sunt, de regulă, supuse unor termene de prescripție extinctivă destul de scurte, care încep să curgă de la data deschiderii moștenirii (decesul testatorului) sau de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de testament.

Astfel, potrivit art. 1.095 din Codul Civil, dreptul la acțiunea în reducțiune a liberalităților excesive se prescrie în termen de 3 ani de la deschiderea moștenirii.

Concluzionând, deși testamentul reprezintă ultima dorință a unei persoane cu privire la transmiterea patrimoniului său, legalitatea, validitatea și chiar oportunitatea dispozițiilor testamentare pot fi puse sub semnul întrebării de către persoanele interesate.

Nu există un testament perfect sau neatacabil, însă respectarea cu strictețe a condițiilor de validitate prevăzute de lege poate face mai dificilă contestarea unui testament în instanță.

Cei care pot ataca un testament sunt, în principal, moștenitorii defunctului, persoanele care justifică un interes, cum ar fi creditorii defunctului sau ai moștenitorilor.

Motivele pentru care se poate cere anularea testamentului sau reducțiunea legatului lăsat prin testament sunt variate, putând ține de nerespectarea formei cerute de lege, lipsa capacității de a dispune a testatorului, prezența unor vicii de consimțământ, cuprinderea unor dispoziții imorale sau ilegale, încălcarea rezervei succesorale etc.

Cel care dorește să conteste un testament trebuie să acționeze cu promptitudine, în termenele de prescripție prevăzute de lege, care sunt destul de scurte. De asemenea, cel care contestă testamentul trebuie să facă dovada calității sale procesuale și a existenței unui interes concret și legitim în anularea sau reducțiunea liberalității excesive.

Dincolo de aspectele juridice, atacarea în instanță a unui testament reprezintă adeseori semnul unor tensiuni între membrii familiei defunctului, care pot fi evitate sau atenuate prin soluții de compromis, mediere sau partaj voluntar. De aceea, înainte de a recurge la contestarea judiciară a testamentului, moștenitorii ar trebui să încerce o abordare amiabilă, care să țină cont atât de voința testatorului, cât și de nevoile și așteptările lor.

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante. Alăturați-vă lui Barry pentru o călătorie educativă prin lumea legislativă, unde fiecare problemă juridică își găsește soluția!

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare!

212,821FaniÎmi place
6,079CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

POS obligatoriu 2024 PFA. Proiect de lege

Un nou proiect de lege elaborat recent de Ministerul...

Milioane de euro pentru românii afectați de vaccinul COVID?

Recent, a fost înregistrat la Senat, spre dezbatere, un...

Comisia Europeană analizează reducerea taxelor vamale pentru mașinile electrice BMW și Volkswagen produse în China

Comisia Europeană analizează posibilitatea diminuării taxelor vamale pentru autovehiculele...

Caz șocant în Hamburg. Weekend în închisoare pentru insultă, suspendare pentru viol

Un caz din Germania a stârnit indignare publică, punând...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa

Cât timp durează o executare silită?

Procedura de executare silită? Executarea silită este o procedură reglementată de Codul de procedură civilă prin care debitorul care nu a îndeplinit la timp obligațiile sale față de creditor și este forțat (silit) să achite...

Cine moștenește casa părintească?

Moștenirea casei părintești este un subiect de mare interes și importanță în dreptul succesoral românesc. Transmiterea patrimoniului de la defunct la moștenitori se supune unor reguli stricte, prevăzute în Codul civil. Aplicarea corectă a...

Se poate construi fără PUZ?

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un document esențial pentru planificarea și reglementarea dezvoltării teritoriale în România. Deși PUZ-ul este obligatoriu în multe cazuri, există situații specifice în care construcțiile pot fi realizate fără acest...