Contract de mandat vs contract de muncă

Ce înseamnă contract de mandat?

Contractul de mandat este contractul prin care una dintre părțile raportului juridic contractual (mandatar) se obligă în numele și pe seama celeilalte părți ale raportului (mandant) să încheie acte juridice pentru cel din urmă.

Contractul de mandat se poate constitui fie cu titlu gratuit, fie cu titlu oneros. Mandatul încheiat între două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit, iar mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activități profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros.

Mandatul este de două feluri:

1. Cu reprezentare: mandatarul îl reprezintă pe mandant la încheierea actelor pentru care a primit împuternicire din partea acestuia. Mandatul cu reprezentare are o durată maximă de 3 ani, în cazul în care părțile nu au prevăzut un alt termen. Acest tip de mandat autorizează mandatarul să efectueze acte de conservare și de administrare, precum și acte necesare executării optime și eficiente a atribuțiilor ce-i revin, chiar dacă nu sunt autorizate în mod expres.

Codul civil în vigoare prevede o listă exhaustivă de obligații ale părților contractului, astfel:

• obligațiile mandatarului: 
• • să nu depășească limitele stabilite prin mandat; 
  • să execute mandatul cu diligența pe care o manifestă în propriile afaceri;
  • să dea socoteală despre gestiune și să remită mandantului la încetarea contractului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii.

• obligațiile mandantului: 

• • să pună la dispoziția mandatarului mijloacele necesare executării mandatului;
  • să repare prejudiciul suferit de mandatar în executarea atribuțiilor;
  • să plătească remunerația mandatarului (dacă contractul este cu titlu oneros).

2. Fără reprezentare: mandatarul încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama mandantului și își asumă în nume propriu obligațiile asumate prin contractele încheiate cu terții. Astfel, terții nu au niciun raport juridic cu mandantul, întrucât încheie actele juridice exclusiv cu mandatarul. 

Atât mandatul cu reprezentare, cât și cel fără reprezentare încetează prin:

• revocarea de către mandant, 
• prin renunțarea mandatarului la atribuțiile pe care le exercită în favoarea mandantului sau 
• prin moartea/incapacitatea uneia dintre părți.

Ce înseamnă contract de muncă?

Pentru început trebuie făcută o delimitare între cele două mari categorii de contracte de muncă, respectiv contractul individual de muncă și contractul colectiv de muncă.

1. Contract individual de muncă

Este contractul prin care o persoană fizică (salariat) prestează o anumită activitate pentru și sub autoritatea angajatorului persoană juridică/fizică, în schimbul unei remunerații (salariu). De regulă, contractul individual de muncă se încheie pe o durată nedeterminată, însă sunt situații în care acesta se încheie pe perioadă determinată.

Munca prestată în baza contractului individual de muncă este obligatoriu a fi remunerată, întrucât munca forțată sau gratuită este interzisă. Totodată, este interzisă prestarea unei munci ilicite sau imorale în baza contractului individual de muncă.

Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat.

2. Contractul colectiv de muncă

Este convenția încheiată între angajatorul persoană fizică sau juridică și salariați reprezentați prin sindicate, prin care se prevăd, într-o notă generală, condițiile de muncă, salarizarea, drepturile și obligațiile părților ce decurg din contractele de muncă.

Contractul colectiv de muncă va fi negociat de către părți, iar ulterior salariații actuali, respectiv cei care se vor angaja ulterior negocierii contractului colectiv, vor adera la contractul deja existent. Obligaţia de a negocia contractul colectiv de muncă este o obligaţie de diligenţă, iar nu de rezultat. Prin urmare, încheierea contractului colectiv de muncă nu este obligatorie ulterior negocierii colective, fiind lăsată la alegerea părților posibilitatea aderării la contract.

Contract de mandat vs contract de muncă

Între contractul de mandat și contractul de muncă există o serie de diferențe, dintre care amintim:

1. Existența/inexistența unui raport de subordonare:

• Mandatarul încheie acte juridice în numele și pe seama mandantului, sau în nume propriu, dar pe seama mandantului. Contractului de mandat nu presupune existența unui raport de subordonare.
• În cazul contractelor de muncă întotdeauna se prestează un serviciu, o lucrare sau o activitate profesională pentru și angajator sub autoritatea acestuia. Existența raportului de subordonare este una dintre caracteristicile esențiale ale contractului de muncă.

2. Durata pentru care se încheie:

• Contractul de mandat se încheie pe o durată determinată. Chiar și în situația în care părțile nu prevăd un anumit termen, contractul de mandat se va considera a fi încheiat pe o durată limitată de 3 ani.
• Contractul de muncă de regulă se încheie pe durată nedeterminată și doar în mod excepțional pe perioadă determinată.

3. Caracterul oneros al contractului:

• Contractul de mandat încheiat între două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit. În acest caz existența unei remunerații nu este de esența contractului.
• Contractul de muncă are întotdeauna un caracter oneros, plata salariului fiind de esența contractului.

Citește mai multe despre Dezavantaje contract de mandat.