Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 reglementează acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. În conformitate cu prevederile acestui act normativ, beneficiază de anumite drepturi nu numai persoanele persecutate, ci și copii acestora.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5 din. O.G. nr. 105/1999, copii refugiaților vor beneficia, cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea şi de următoarele drepturi:
- asistenţă medicală şi medicamente, în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor;
- transport urban gratuit cu mijloace de transport în comun aparţinând unităţilor cu capital de stat (autobuz, troleibuz, tramvai, metrou);
- 12 călătorii dus-întors gratuite, anual, pe calea ferată română, clasa I, cu mijloace de transport auto sau, după caz, cu mijloace fluviale, la alegere; în cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titular, acesta poate oferi gratuitatea călătoriei şi pentru o persoană care să îl însoţească şi să îl ajute pe timpul călătoriei;
- un bilet pe an, gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterică;
- scutire de plata taxelor de abonament pentru radio şi televizor;
- prioritate la instalarea unui post telefonic, precum şi scutire de plata taxei de abonament;
- acordarea, la cerere, cu titlu gratuit, a unui loc de veci.
Pensie urmaș refugiat
Pe lângă drepturile enumerate mai sus, urmașii refugiaților beneficiază și de o indemnizație, denumită în limbajul comun pensie de urmaș, al cărei cuantum diferă în funcție de circumstanțele specifice în care se află copii refugiaților.
Cuantum pensie urmaș refugiat
Copiii persoanelor decedate, dispărute sau exterminate în diverse circumstanțe de persecuție (inclusiv în „trenul morții”, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în locul de detenție, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea sau în timpul efectuării muncii forțate) au dreptul la o indemnizație lunară de 175 lei.
Pentru copiii care erau minori ori s-au născut în timpul persecuției părinților, indemnizația este egală cu cea la care ar fi avut dreptul părintele decedat. Copiii născuți după încetarea persecuției primesc 50% din indemnizația ce ar fi revenit părintelui decedat. În situațiile în care un copil se încadrează în mai multe categorii de beneficiari, i se acordă indemnizația cu valoarea cea mai mare.
În cazul în care ambii părinți au fost victime ale persecuției, copilul beneficiază de indemnizația corespunzătoare situației care oferă suma cea mai mare. Aceste drepturi se aplică și copiilor persoanelor decedate după încetarea persecuției, chiar dacă părintele nu a beneficiat de prevederile ordonanței în timpul vieții.
Acte necesare pensie urmaș refugiat
Pentru a putea beneficia de pensia de urmaș refugiat în temeiul O.G. nr. 105/1999, solicitantul trebuie să depună la casa judeţeană de pensii sau, după caz, de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, următoarele documente, în original:
- cerere și declarații tip;
- certificatul de deces al părintelui;
- actul de identitate al solicitantului;
- certificatul de naștere al solicitantului;
- certificatul de căsătorie al solicitantului dacă s-a schimbat numele în urma căsătoriei;
- hotărâri de divorț (dacă este cazul) și/sau certificate de căsătorie și deces pentru soții anteriori (dacă este cazul) pentru dovedirea evoluției numelui;
- hotărârea prin care s-a plătit indemnizația în drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru părintele decedat;
- declarație pe proprie răspundere pentru persoanele care nu mai dețin hotărârea (original) persoanei decedate ( părintele decedat);
- extras de cont (dacă se plătește în cont);
- declarația pe propria răspundere că se respectă prevederile art. 9 din O.G. nr. 105/1999 conform cărora: „Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliţie şi din instanţele militare care au instrumentat şi au judecat procese politice ale opozanţilor regimului comunist, precum şi copiilor acestora”;
Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr.105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, se depun personal la casa județeană de pensii, după caz Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. În situația în care din motive întemeiate solicitantul nu se poate prezenta personal actele se pot depune prin mandatar desemnat prin procură notarială.
Pentru persoanele cu domiciliul în străinătate, cererile însoțite de actele necesare se depun la casa județeană de pensii a județului în care a avut ultimul domiciliu în România. În acest caz, suplimentar la cerere se va anexa și dovada ultimului domiciliu în România, respectiv cartea de identitate și procura mandatarului, când cererea este depusă prin mandatar.
Dovedirea încadrării în situațiile prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 105/1999 se poate proba cu martori, limitativ doar în următoarele cazuri:
- din actele oficiale rezultă doar data de început a perioadei de persecuție – se poate proba cu martori stabilirea intervalului de timp pentru care se solicită drepturi conform legii;
- când instituțiile atestă lipsa actelor oficiale, dovada persecuției etnice se poate face prin declaraţie cu martori.
Află dacă pensia de refugiat se moștenește de copii.
