Moștenirea între frați reprezintă un aspect important al dreptului succesoral românesc, reglementat de Codul Civil. Aceasta implică atât situațiile în care frații defunctului sunt descendenți direcți, cât și cazurile în care aceștia sunt colaterali privilegiați. În funcție de gradul de rudenie și de prezența altor moștenitori, cota succesorală și drepturile fraților variază. Acest articol va aborda, pe de o parte, moștenirea între frați în calitate de descendenți ai defunctului și, pe de altă parte, moștenirea fraților în calitate de colaterali privilegiați.
Conform articolului 964 din Codul Civil, rudele defunctului vin la moștenire în următoarea ordine:
a) clasa întâi: descendenții;
b) clasa a doua: ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați;
c) clasa a treia: ascendenții ordinari;
d) clasa a patra: colateralii ordinari.
Moștenirea între frați în calitate de copii ai defunctului
Când vorbim despre moștenirea între frați în calitate de copii ai defunctului, aceștia sunt considerați descendenți direcți, fac partea din clasa întâi de moștenitori și au prioritate la moștenire. Astfel, potrivit articolului 975 din Codul civil, copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă sunt descendenți care înlătură de la moștenire alte clase de moștenitori, cum ar fi ascendenții sau colateralii. Aceștia vin la moștenire în mod egal, împărțind bunurile defunctului în funcție de gradul lor de rudenie cu acesta.
În situațiile în care copiii defunctului moștenesc împreună cu soțul supraviețuitor, aceștia vor culege trei sferturi din moștenire, conform articolului 975 alin. (3) din Codul civil. Soțul supraviețuitor va primi un sfert din moștenire, iar restul de trei sferturi se împarte în mod egal între copiii defunctului. Dacă unul dintre copii a decedat anterior, dar a lăsat la rândul său descendenți, aceștia din urmă vor moșteni partea cuvenită părintelui lor, prin reprezentare succesorală.
Codul civil prevede că moștenirea sau partea din moștenire care le revine descendenților se împarte în mod egal, atunci când aceștia vin la moștenire în nume propriu. Dacă moștenesc prin reprezentare, moștenirea se împarte pe tulpină, ceea ce înseamnă că partea unui copil decedat anterior se va distribui egal între descendenții acestuia.
Moștenirea fraților în calitate de colaterali privilegiați
Frații defunctului, împreună cu părinții acestuia, fac parte din clasa a doua de moștenitori. Articolul 976 din Codul Civil definește ascendenții privilegiați ca fiind tatăl și mama defunctului, iar colateralii privilegiați ca fiind frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.
Un aspect important de înțeles este că frații (colateralii privilegiați) vin la moștenire în absența descendenților defunctului și în concurs cu soțul supraviețuitor și cu părinții defunctului (ascendenții privilegiați).
Împărțirea moștenirii între soțul supraviețuitor, ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați este reglementată de articolul 977 din Codul Civil. Acesta prevede că:
- dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs atât cu ascendenți privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de două treimi din moștenire.
2) dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs fie numai cu ascendenți privilegiați, fie numai cu colaterali privilegiați ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de o jumătate din moștenire.
Cota soțului supraviețuitor, conform articolului 972, este de o treime din moștenire când vine în concurs atât cu ascendenți privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați ai defunctului.
Articolul 978 din Codul Civil detaliază modul de împărțire a moștenirii între ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați:
a) în cazul în care la moștenire vine un singur părinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, vor culege trei sferturi;
b) în cazul în care la moștenire vin 2 părinți, aceștia vor culege împreună o jumătate, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, vor culege cealaltă jumătate.
Este important de menționat că potrivit articolului 979, în cazul în care colateralii privilegiați nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a moșteni, ascendenții privilegiați vor culege moștenirea sau partea din moștenire cuvenită clasei a doua. Invers, dacă ascendenții privilegiați nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a moșteni, colateralii privilegiați vor culege moștenirea sau partea din moștenire cuvenită clasei a doua.
Împărțirea moștenirii între colateralii privilegiați este reglementată de articolul 981 din Codul Civil:
1) moștenirea sau partea din moștenire cuvenită colateralilor privilegiați se împarte între aceștia în mod egal.
2) în cazul în care colateralii privilegiați vin la moștenire prin reprezentare succesorală, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpină.
3) în cazul în care colateralii privilegiați sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia maternă și cea paternă. În cadrul fiecărei linii, sunt aplicabile dispozițiile de la punctele 1 și 2.
4) în ipoteza prevăzută la punctul 3, colateralii privilegiați care sunt rude cu defunctul pe ambele linii vor culege, pe fiecare dintre acestea, partea din moștenire ce li se cuvine.
Este important de subliniat că dreptul la moștenire al fraților poate fi afectat de existența unui testament. Dacă defunctul a lăsat un testament valid prin care își exprimă dorința de a lăsa întreaga avere sau o parte din ea altor persoane, inclusiv străini, voința testatorului va prevala asupra regulilor moștenirii legale. Frații nu au calitatea de moștenitori rezervatari, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de protecția rezervei succesorale și pot fi dezmoșteniți complet prin testament.
Află cât costă o succesiune la notar.
