Împărțirea bunurilor după decesul unei persoane este un proces adesea complex și emoțional pentru membrii rămași ai familiei.
Prin partaj succesoral înțelegem modalitatea legală prin care se face împărțirea bunurilor moștenite între moștenitori, astfel încât fiecare dintre aceștia să devină proprietarul exclusiv asupra unor bunuri determinate din masa succesorală sau asupra echivalentului valoric al acestora.
Ce înseamnă partaj succesoral?
Operațiunea juridică de partaj succesoral este cea prin care bunurile unei persoane decedate sunt evaluate și împărțite între moștenitorii legali și/sau testamentari.
Dacă există acordul tuturor moștenitorilor, împărțirea bunurilor se poate realiza pe cale amiabilă, la notar, prin încheierea unei convenții de partaj sau poate fi soluționat în instanță, dacă există dispute sau neînțelegeri între moștenitori, situație în care părțile pot fi reprezentate de un avocat.
Partajul, indiferent de forma de realizare, respectiv prin bună învoială sau pe cale judecătorească, poate fi total, având ca obiect întreaga masă indiviză, și parțial, având ca obiect numai unul sau anumite bunuri succesorale, în cazul în care comoștenitorii și-au manifestat voința de a rămâne în indiviziune asupra restului bunurilor.
În cazul în care sunt trei sau mai mulți coindivizari, partajul poate fi parțial și în raport cu persoanele dacă numai unul/ unii dintre ei cer despărțirea părților la care are/ au dreptul, iar ceilalți înțeleg să rămână în indiviziune asupra bunurilor rămase după satisfacerea solicitanților.
Activul successoral
Activul succesoral include toate bunurile și drepturile care au aparținut defunctului la momentul decesului și care sunt susceptibile de a fi transmise moștenitorilor.
Acestea pot include:
- proprietăți imobiliare – case, apartamente, terenuri;
- soldurile existente la momentul decesului în conturile bancare (salariu, pensie, economii etc);
- investiții – acțiuni, obligațiuni, alte instrumente financiare;
- proprietăți mobiliare – precum autovehicule, bijuterii, tablouri, mobilier;
Evaluarea acestor bunuri este obligatorie pentru a determina valoarea totală a activului succesoral și pentru a asigura o împărțire echitabilă, corespunzătoare cotei-părți din succesiune a fiecărui moștenitor.
Pasivul successoral
Pasivul succesoral reprezintă totalitatea datoriilor și obligațiilor financiare lăsate de către decedat. Acestea trebuie achitate înainte de împărțirea activelor moștenitorilor.
Pasivul succesoral poate include:
- credite – ipotecare, de consum ori alte tipuri de împrumuturi;
- facturi neplătite – utilități, taxe, impozite datorate statului;
- cheltuieli funerare – costuri asociate cu înmormântarea defunctului;
- alte datorii – obligații contractuale sau comerciale.
Plata acestor datorii este importantă pentru a evita litigiile viitoare și pentru a asigura că bunurile nete care se transmit moștenitorilor reflectă cu adevărat valoarea moștenirii.
Când poate fi solicitat partajul?
Potrivit articolului 1.143 din Codul civil nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel. Deci, partajul poate fi cerut oricând.
Condițiile generale de fond ale partajului moștenirii vizează calitatea persoanelor care îl pot cere, capacitatea lor de exercițiu și, în mod excepțional, necesitatea unei autorizații.
Persoanele care pot cere partaj succesoral sunt:
Moștenitorii (coindivizarii) – Această categorie pot include soțul sau soția supraviețuitoare, copiii decedatului (inclusiv cei adoptați), părinții, și în anumite cazuri, alte rude mai îndepărtate, cum ar fi frații, nepoții bunicii etc.
Legatarii (moștenitorii testamentari) – Persoanele care sunt beneficiarii unor legate specifice (de exemplu, sume de bani, bunuri individuale etc.) menționate în testament pot de asemenea să solicite partajul pentru a-și revendica drepturile.
Succesorii în drepturi ai coindivizarilor – precum moștenitorii coindivizarilor sau persoanele care dobândesc dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au aparținut defunctului în urma încheierii unor contracte translative de proprietate cu unul dintre moștenitori.
Creditorii defunctului – Dacă există creanțe neachitate lăsate de defunct, creditorii pot solicita un partaj succesoral pentru a se asigura că datoriile sunt plătite din activul succesoral.
Creditorii coindivizarilor – Aceștia, pot, de asemenea, să solicite împărțirea bunurilor moștenite în vederea achitării datoriei lor.
Capacitatea de exercițiu necesară pentru a cere și a participa la partaj succesoral
În cadrul noului Cod civil partajul are caracter constitutiv de drepturi, având ca efect un transfer de drepturi între coproprietari, ceea ce accentuează caracterul său de act de dispoziție. Acesta înseamnă că pentru a solicita și a participa la partaj este necesară capacitatea deplină de exercițiu.
Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu, minorii sub 14 ani și persoanele care beneficiază de măsura tutelei speciale, pot participa la partaj prin reprezentanții lor, părinți sau tutore, fiind necesar avizul consiliului de familie, precum și autorizarea instanței de tutelă.
Minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă pot face acte de partaj cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, cu avizul consiliului de familie și autorizarea instanței de tutelă.
Necesitatea unei autorizații.
Ca regulă, ieșirea din indiviziune nu este condiționată de obținerea unei autorizații administrative prealabile. Numai dacă în masa succesorală se găsesc construcții și partajul lor în natură, potrivit propunerilor de partaj, necesită modificări arhitectonice, va fi necesară obținerea autorizației potrivit Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
