Renta viageră este un concept juridic și financiar utilizat în diverse domenii, oferind persoanelor posibilitatea de a beneficia de un venit periodic pe durata vieții. Acest tip de rentă are aplicabilitate în dreptul civil, în sectorul agricol, sportiv și în alte domenii specifice.
Ce este renta viageră?
Rentă viageră – Cod civil
Conform Codului civil, renta viageră este contractul prin care o persoană (denumită credirentier) primește de la o altă persoană (denumită debirentier) o sumă de bani sau alte prestații la intervale regulate (trimestrial, lunar sau anual), pe tot parcursul vieții creditorului.
Rentă viageră – exemplu
Un exemplu clasic de rentă viageră este cazul în care o persoană în vârstă vinde proprietatea sa asupra unui bun (apartament, casă, teren) unei alte persoane, în schimbul unei sume de bani care i se plătește trimestrial (sau lunar, după cum părțile decid) pe tot restul vieții. Aceasta permite credirentierului să beneficieze de un venit constant în timpul vieții, în timp ce debirentierul devine proprietarul imobilului.
Cine are dreptul la rentă viageră?
Dreptul la rentă viageră este acordat oricărei persoane care încheie un contract în acest sens, conform dispozițiilor Codul civil. Beneficiarii rentei viagere pot fi persoane fizice sau juridice, în funcție de natura contractului de rentă viageră.
Renta viageră agricolă
Reglementată prin Legea numărul 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, renta viageră agricolă este suma plătită unui rentier agricol pentru înstrăinarea, arendarea sau încheierea unui acord cu un investitor pentru terenurile agricole extravilane pe care le deține.
Valoarea rentei viagere agricole pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat este echivalentul în lei a 100 euro pe an, iar pentru fiecare hectar de teren arendat este echivalentul în lei a 50 euro pe an.
Pentru terenurile extravilane unde s-a încheiat un acord cu investitorul, valoarea rentei viagere agricole este echivalentul în lei a 100 euro pe an pentru fiecare hectar. Renta viageră agricolă se plătește în moneda națională, calculul efectuându-se pe baza cursului mediu de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României pentru anul fiscal respectiv.
Suma rentei viagere agricole pentru suprafețele de teren mai mici de 1 hectar este proporțională cu dimensiunea terenului înstrăinat, arendat sau pentru care s-a încheiat un acord cu un investitor.
Renta viageră agricolă se achită anual într-o singură tranșă până pe data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care se datorează.
Suma rentei viagere agricole care nu este revendicată de beneficiari până la termenul stabilit, gestionată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, va fi realocată pentru efectuarea plăților către aceștia sau, în caz de deces, către moștenitorii lor, chiar și după data de 30 noiembrie a anului următor.
Renta viageră agricolă este personală și netransmisibilă, încetându-și efectele odată cu decesul rentierului agricol.
În cazul terenurilor arendate, renta viageră agricolă este plătită doar dacă arendarea terenului este continuă pe parcursul întregului an calendaristic.
Dacă contractul de arendare se încheie, renta viageră agricolă va continua să fie plătită în anul următor numai dacă rentierul încheie un nou contract de arendare în maximum 30 de zile de la terminarea contractului anterior.
Renta viageră sportivi
În conformitate cu dispozițiile Legii 69/28 aprilie 2000 a educației fizice și sportului, sportivii de performanță care au obținut medalii de aur, argint sau bronz la competițiile individuale sau pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Paralimpice, sau o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori la discipline incluse în programul acestor jocuri, pot solicita o rentă viageră. Acest drept este acordat la cerere, cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sportului.
Pentru a fi eligibil pentru renta viageră, sportivul de performanță trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiții:
a) să fie retras din activitatea sportivă;
b) să dețină cetățenia română atât la momentul realizării performanțelor cât și la momentul solicitării și acordării rentei viagere;
c) să fi obținut performanțele sportive reprezentând România.
Cuantumul rentei viagere este stabilit la 1,5 ori câștigul salarial mediu brut pe economie. Calculul rentei viagere se bazează pe ultimul câștig salarial mediu brut pe economie raportat de Institutul Național de Statistică.
Renta viageră este acordată începând cu 1 ianuarie a anului următor retragerii sportivului din activitate, dar nu înainte de data intrării în vigoare a acestei legi.
Cuantumul rentei viagere este determinat astfel:
a) 100% pentru prima medalie de aur la Jocurile Olimpice sau Paralimpice;
80% pentru prima medalie de argint obținută la aceste jocuri sau pentru prima medalie de aur la campionatele mondiale;
70% pentru prima medalie de bronz la aceste jocuri sau pentru prima medalie de aur la campionatele europene;
b) În cazul sportivilor cu multiple medalii eligibile, pentru cea mai valoroasă medalie se acordă cuantumul întreg, iar pentru celelalte medalii de valoare egală sau inferioară se acordă 50% din cuantumul specificat;
c) Valoarea maximă a rentei viagere nu poate depăși cinci ori câștigul salarial mediu brut pe economie.
Finanțarea pentru plata rentei viagere provine din bugetul de stat și este gestionată de Ministerul Tineretului și Sportului.
Procedura de plată a rentei viagere este stabilită prin ordin al ministrului tineretului și sportului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Renta viageră se plătește lunar, în lei și este neimpozabilă.
Plata rentei viagere se suspendă pe perioada în care sportivul revine în activitatea competițională.
Acte necesare renta viageră
Contractul de rentă viageră se încheie, de regulă, în formă scrisă, fiind necesare acte de identitate ale părților implicate, precum și documente care să ateste dreptul de proprietate asupra bunurilor transmise în schimbul rentei.
Dacă bunul transmis în schimbul rentei viagere este un imobil, atunci contractul trebuie să se încheie, în mod obligatoriu de către notarul public, fiind necesare următoarele documente: actele de identitate ale părților, actul care atesta dreptul de proprietate asupra imobilul (contract de vânzare, certificat de moștenitor etc), extras de carte funciară pentru autentificare, certificat de atestare fiscală, ultimele facturi de utilități publici și dovada achitării acestora. În funcție de starea civilă a părților contractante, precum și de specificul fiecărui contract de rentă viageră, notarul public poate solicita și alte documente suplimentare.
