joi, iulie 18, 2024
29.6 C
București

Devino un membru al comunității noastre

O mulțime de oameni ne urmăresc deja. Alătură-te și tu lor pentru a fi informat și a nu rata noutățile zilnice.

Reședință vs domiciliu

Atunci când vine vorba de documentele oficiale și aspectele juridice, două concepte importante sunt reședința și domiciliul. Deși par similare, există diferențe semnificative între cele două, iar legislația românească, prin Codul civil și prin Ordonanța de Urgență numărul 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, le tratează distinct.

Potrivit art 86 Cod civil și potrivit dispozițiilor art. 26 din OUG nr. 97/2005, cetățenii au dreptul să își stabilească ori să își schimbe, în mod liber, domiciliul sau reședința, în țară sau în străinătate, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. Cetățenii români nu pot avea în același timp decât un singur domiciliu și/sau o singură reședință. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele.

Adresa de reședință și adresa de domiciliu

Ce este reședința?

Potrivit dispozițiilor art 88 Cod civil, reședința persoanei fizice este în locul unde își are locuința secundară. Reședința reprezintă locul în care o persoană locuiește, indiferent de perioada de timp. Aceasta este diferită de adresa de domiciliu și se poate schimba de mai multe ori de-a lungul vieții. Reședința este importantă pentru anumite proceduri administrative, cum ar fi înscrierea la medicul de familie, la școală sau la alegerile locale.

Reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut.

În lipsă de reședință, persoana fizică este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se găsește.

Procedura de înscriere a reședinței (obținerea vizei de flotant)

Conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, modificată prin ORDONANȚA nr. 9 din 25 ianuarie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 25 ianuarie 2024 procedura actuală privind înscrierea reședinței este următoarea:

  1. Solicitantul completează cererea pentru stabilirea reședinței, pe care o depune împreună cu actul său de identitate și cu unul dintre documentele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), b) sau, după caz, lit. d) la Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor și anume:
  • acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ;
  • declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spațiu, însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz, la lit. d);
  • documentul eliberat de autoritatea administrației publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu destinație de locuință.
  1. Solicitantul depune și o declarație pe propria răspundere prin care declară că locuiește în respectiva locație mai mult de 15 zile pe lună.
  2. Mențiunea privind stabilirea reședinței se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință.
  3. Nu poate fi înscrisă mențiunea privind reședința, dacă în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă.
  4. Mențiunea privind reședința se înscrie pe un document, denumit dovada de reședință, care va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie.
  5. Începând cu data realizării condițiilor tehnice, cererea pentru înscrierea reședinței se formulează electronic, procedura de evaluare și aprobare fiind stabilită prin normele metodologice de aplicare unitară a prevederilor ordonanței de urgență.
  6. De la obligația de a solicita înscrierea în actul de identitate a reședinței sunt exceptate persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic, și cele internate într-o unitate sanitară/medicală.

Astfel, potrivit noilor reglementări, pentru înscrierea locuinței (reședinței) nu mai este necesar acordul locatorului (proprietarului imobilului), fiind suficient ca solicitantul să prezinte autorităților publice actul prin care dovedește titlul locativ (de exemplu, contract de închiriere sau comodat) ori o declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spațiu.

Definiție domiciliu

Potrivit art. 27 din OUG nr. 97/2005, domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală. Domiciliul este necesar în vederea exercitării drepturilor și libertăților cetățenești, iar adresa de domiciliu este cea trecută în actul de identitate. Astfel, dovada domiciliului se face cu actul de identitate.

Domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredințat în plasament.

În cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada identității se face cu certificatul de naștere. Dovada domiciliului acestuia se face cu certificatul de naștere însoțit de actul de identitate sau pașaportul unuia dintre părinți, atunci când părinții au domiciliul comun, sau, după caz, al părintelui cu care locuiește ori căruia i-a fost încredințat, al reprezentantului legal sau, după caz, cu copia hotărârii comisiei pentru protecția copilului ori a instanței de judecată, pentru minorii pentru care a fost dispusă o măsură de protecție specială în condițiile Legii numărul 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea eliberării actului de identitate dovada adresei de domiciliu poate fi făcută prin următoarele documente:

a) acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ;

b) declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spațiu, însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz, la lit. d);

c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinație de locuință și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz, lit. d), când persoanei interesate nu i-au fost emise, în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, actele privind titlul locativ;

d) documentul eliberat de autoritatea administrației publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu destinație de locuință;

e) actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului său legal ori actul de încredințare, însoțit, după caz, de unul din actele prevăzute la lit. a), b) și d), în cazul minorilor care solicită eliberarea unui act de identitate;

f) documentele stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, în cazul victimelor traficului de persoane.

Declarația de primire în spațiu a găzduitorului prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dată în fața lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, a polițistului de siguranță publică, a notarului public ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

În cazul minorului și al persoanei care beneficiază de tutelă specială, declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (1) lit. c) se dă și se semnează de către părintele sau, după caz, părinții care exercită autoritatea părintească sau de către reprezentanții lor legali.

Adresa de domiciliu – exemplu

Pentru a ilustra conceptul de domiciliu, să considerăm cazul unei persoane, Ion Popescu, care are domiciliul înregistrat în București, Strada Libertății nr. 10. Aceasta este adresa la care domnul Popescu este înregistrat pentru corespondență oficială, vot și este locul unde își declară impozitele. Deși domnul Popescu poate petrece mult timp la o reședință secundară în Brașov pentru munca sa, adresa din București rămâne domiciliul său legal. Astfel, toate documentele oficiale, notificările juridice și alte comunicări oficiale trebuie trimise la adresa de domiciliu din București.

Conform OUG 97/2005 orice schimbare temporară a locului de ședere care depășește 15 zile trebuie declarată la autoritatea locală, ceea ce subliniază distincția clară între domiciliu (permanent) și reședință (temporară).

Această distincție este importantă pentru înțelegerea drepturilor și obligațiilor legale ale unei persoane, influențând aspecte variate de la obligații fiscale până la drepturile electorale. Prin urmare, înțelegerea corectă a acestor termeni este relevantă pentru aplicarea corespunzătoare a legii.

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante. Alăturați-vă lui Barry pentru o călătorie educativă prin lumea legislativă, unde fiecare problemă juridică își găsește soluția!

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare!

211,150FaniÎmi place
5,940CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

Milioane de euro pentru românii afectați de vaccinul COVID?

Recent, a fost înregistrat la Senat, spre dezbatere, un...

Comisia Europeană analizează reducerea taxelor vamale pentru mașinile electrice BMW și Volkswagen produse în China

Comisia Europeană analizează posibilitatea diminuării taxelor vamale pentru autovehiculele...

Caz șocant în Hamburg. Weekend în închisoare pentru insultă, suspendare pentru viol

Un caz din Germania a stârnit indignare publică, punând...

Polonia amendează PayPal cu 27,3 milioane de dolari pentru clauze contractuale ambigue

Instituția poloneză responsabilă de monitorizarea concurenței și apărarea drepturilor...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa

Cât timp durează o executare silită?

Procedura de executare silită? Executarea silită este o procedură reglementată de Codul de procedură civilă prin care debitorul care nu a îndeplinit la timp obligațiile sale față de creditor și este forțat (silit) să achite...

Cine moștenește casa părintească?

Moștenirea casei părintești este un subiect de mare interes și importanță în dreptul succesoral românesc. Transmiterea patrimoniului de la defunct la moștenitori se supune unor reguli stricte, prevăzute în Codul civil. Aplicarea corectă a...

Se poate construi fără PUZ?

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un document esențial pentru planificarea și reglementarea dezvoltării teritoriale în România. Deși PUZ-ul este obligatoriu în multe cazuri, există situații specifice în care construcțiile pot fi realizate fără acest...