vineri, iulie 19, 2024
23 C
București

Devino un membru al comunității noastre

O mulțime de oameni ne urmăresc deja. Alătură-te și tu lor pentru a fi informat și a nu rata noutățile zilnice.

Succesiune după decesul ambilor părinți

Dezbaterea procedurii succesorale reprezintă ansamblul de operațiuni juridice necesare pentru transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către moștenitorii săi. Conform prevederilor art. 954 din Codul Civil, momentul deschiderii moștenirii coincide cu momentul decesului persoanei care lasă moștenirea. Acest moment determină atât legea aplicabilă succesiunii, precum și persoanele care au calitatea de moștenitori.

Procedura succesorală implică stabilirea masei succesorale, identificarea moștenitorilor și a drepturilor acestora. În cazul decesului ambilor părinți, procedura poate fi mai complexă, în funcție de starea civilă a acestora la momentul decesului.

Ciocănel judecătoresc

Drepturile succesorale ale descendenților

În contextul succesiunii după decesul ambilor părinți, este important să înțelegem mai întâi care sunt drepturile succesorale ale descendenților, așa cum sunt ele prevăzute în Codul Civil Român.

Conform art. 975 din Codul Civil, descendenții defunctului (copiii, nepoții, strănepoții) fac parte din clasa I de moștenitori legali, ceea ce înseamnă că aceștia înlătură moștenitorii din celelalte clase și vin la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie (de exemplu, copiii înaintea nepoților).

Moștenirea sau partea din moștenire care li se cuvine descendenților se împarte între aceștia în mod egal, când vin la moștenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moștenire prin reprezentare succesorală.

Reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii prin care un moștenitor de grad mai îndepărtat (reprezentantul) vine la moștenirea defunctului în locul și în drepturile ascendentului său (reprezentatul), care a decedat anterior deschiderii moștenirii.

Scopul principal al reprezentării succesorale este de a asigura o echitate între ramurile familiale, permițând descendenților să nu fie dezavantajați din cauza decesului prematur al ascendentului lor. Acest beneficiu al legii se aplică exclusiv în cazul moștenirii legale, nu și în cazul celei testamentare.

Reprezentarea succesorală operează în favoarea descendenților copiilor defunctului, cum ar fi nepoții sau strănepoții, precum și în favoarea descendenților fraților sau surorilor defunctului, adică nepoții de frate sau soră. Pentru ca reprezentarea să fie posibilă, reprezentantul trebuie să aibă capacitate succesorală și să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru a putea moșteni. 

Efectul principal al reprezentării succesorale este că reprezentantul primește exact cota de moștenire care i-ar fi revenit reprezentatului dacă ar fi fost în viață. Acest mecanism asigură o distribuție echitabilă a patrimoniului în cadrul familiei, menținând un echilibru între diferitele ramuri familiale în procesul de succesiune.

Pentru a înțelege mai bine acest concept, putem considera un exemplu: dacă un bunic decedează, iar unul dintre copiii săi a murit anterior, nepoții (copiii copilului decedat) vor veni la moștenirea bunicului prin reprezentare, primind cota care ar fi revenit părintelui lor. 

Mai mult, potrivit art. 1086, descendenții au și calitatea de moștenitori rezervatari. Rezerva succesorală pentru descendenți este de jumătate din cota succesorală care li s-ar fi cuvenit ca moștenitori legali, în absența liberalităților sau dezmoștenirilor.

Succesiunea după decesul ambilor părinți – părinți necăsătoriți la momentul decesului

Când părinții nu erau căsătoriți la momentul decesului și nu există bunuri comune, procedurile succesorale se vor dezbate separat pentru fiecare defunct. Acest lucru se întâmplă deoarece patrimoniile celor doi părinți sunt distincte și nu există o comunitate de bunuri între ei.

În această situație, se vor deschide două dosare succesorale separate, unul pentru fiecare părinte decedat. Descendenții vor trebui să parcurgă procedura succesorală pentru fiecare dosar în parte. La finalul fiecărei proceduri, se va elibera câte un certificat de moștenitor distinct pentru fiecare defunct.

În aceasta ipoteză, procedurile succesorale pot fi dezbătute de către notari publici diferiți, în funcție de ultimul domiciliu al fiecărui defunct. 

Succesiunea în cazul părinților căsătoriți la momentul decesului

Atunci când părinții erau căsătoriți la momentul decesului, situația este diferită datorită regimului matrimonial care a existat între ei. În acest caz, va opera conexarea dosarelor succesorale, ceea ce înseamnă că cele două succesiuni vor fi soluționate împreună, de către același notar public. 

Conexarea se justifică prin existența unei strânse legături între obiectul și cauza celor două succesiuni. Această abordare permite o gestionare mai eficientă a procedurii și asigură o distribuție corectă a bunurilor comune și proprii ale defuncților.

În urma dezbaterii succesorale conexate, se va elibera un singur certificat de moștenitor. Acest certificat va fi mai complex și va conține informații detaliate despre:

  • identitatea ambilor defuncți
  • moștenitorii legali sau testamentari ai fiecărui defunct
  • cotele-părți ce revin fiecărui moștenitor din fiecare masă succesorală 
  • masa succesorală a fiecărui defunct

Descendenții vor moșteni atât bunurile comune ale părinților, cât și bunurile proprii ale fiecăruia. În cazul în care părinții erau căsătoriți la momentul decesului unuia dintre ei, procedura va implica mai întâi lichidarea regimului matrimonial, stabilind care sunt bunurile comune și care sunt cele proprii ale fiecărui soț defunct. Ulterior, se va proceda la împărțirea acestor bunuri între moștenitori, conform drepturilor lor succesorale.

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante. Alăturați-vă lui Barry pentru o călătorie educativă prin lumea legislativă, unde fiecare problemă juridică își găsește soluția!

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare!

212,821FaniÎmi place
6,079CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

POS obligatoriu 2024 PFA. Proiect de lege

Un nou proiect de lege elaborat recent de Ministerul...

Milioane de euro pentru românii afectați de vaccinul COVID?

Recent, a fost înregistrat la Senat, spre dezbatere, un...

Comisia Europeană analizează reducerea taxelor vamale pentru mașinile electrice BMW și Volkswagen produse în China

Comisia Europeană analizează posibilitatea diminuării taxelor vamale pentru autovehiculele...

Caz șocant în Hamburg. Weekend în închisoare pentru insultă, suspendare pentru viol

Un caz din Germania a stârnit indignare publică, punând...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa

Cât timp durează o executare silită?

Procedura de executare silită? Executarea silită este o procedură reglementată de Codul de procedură civilă prin care debitorul care nu a îndeplinit la timp obligațiile sale față de creditor și este forțat (silit) să achite...

Cine moștenește casa părintească?

Moștenirea casei părintești este un subiect de mare interes și importanță în dreptul succesoral românesc. Transmiterea patrimoniului de la defunct la moștenitori se supune unor reguli stricte, prevăzute în Codul civil. Aplicarea corectă a...

Se poate construi fără PUZ?

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un document esențial pentru planificarea și reglementarea dezvoltării teritoriale în România. Deși PUZ-ul este obligatoriu în multe cazuri, există situații specifice în care construcțiile pot fi realizate fără acest...