vineri, iulie 19, 2024
23 C
București

Devino un membru al comunității noastre

O mulțime de oameni ne urmăresc deja. Alătură-te și tu lor pentru a fi informat și a nu rata noutățile zilnice.

Succesiune după soț cu 2 copii

În dreptul succesoral românesc, situația în care o persoană decedează lăsând în urmă un soț supraviețuitor și doi copii este reglementată cu atenție de Codul Civil. 

înmormântare

Astfel, conform art. 963 din Codul Civil, moștenirea se cuvine, în ordinea și după regulile stabilite în prezentul titlu, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descendenților, ascendenților și colateralilor acestuia, după caz.

În cazul nostru specific, atenția se concentrează asupra soțului supraviețuitor și a celor doi copii, care se încadrează în categoria descendenților.

Pentru ca soțul supraviețuitor să aibă drept de moștenire, art. 970 stipulează o condiție obligatorie: la data deschiderii moștenirii, nu trebuie să existe o hotărâre de divorț definitivă. Aceasta subliniază importanța statutului matrimonial la momentul decesului defunctului.

Art. 971 clarifică vocația la moștenire a soțului supraviețuitor, precizând că acesta este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali. În absența altor moștenitori sau dacă aceștia nu pot ori nu vor să vină la moștenire, soțul supraviețuitor ar culege întreaga moștenire. Totuși, în cazul nostru, prezența celor doi copii modifică substanțial distribuția patrimoniului succesoral.

Cotele succesorale sunt reglementate de art. 972, care prevede că, în concurs cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor primește un sfert (¼) din moștenire. Această prevedere se aplică indiferent de numărul descendenților, ceea ce înseamnă că prezența celor doi copii nu afectează cota soțului supraviețuitor.

Complementar, art. 975 se concentrează asupra drepturilor de moștenire ale descendenților. Acesta stabilește că, în concurs cu soțul supraviețuitor, descendenții defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi (¾) din moștenire. În cazul nostru, cei doi copii vor împărți între ei aceste trei sferturi în mod egal, fiecare primind astfel 3/8 din totalul moștenirii.

Este important de menționat că, potrivit art. 1.103, dreptul de opțiune succesorală se exercită într-un termen de un an de la data deschiderii moștenirii. Acest aspect temporal este relevant, întrucât oferă moștenitorilor o perioadă limitată pentru a-și exercita drepturile și a-și clarifica pozițiile față de succesiune.

Un aspect principal în cadrul dezbaterii procedurii succesorale atunci când defunctul a fost căsătorit la data decesului îl reprezintă lichidarea regimului matrimonial. Această etapă preliminară este necesară pentru stabilirea corectă a masei succesorale a defunctului și merită o atenție deosebită în analiza noastră.

Lichidarea regimului matrimonial reprezintă operațiunea prin care se determină cu exactitate care sunt bunurile și datoriile ce au aparținut defunctului și soțului supraviețuitor. Prin actul de lichidare se stabilește care sunt bunurile proprii ale defunctului (cele dobândite, de exemplu, înainte de căsătorie sau prin moștenire legală), precum și cota-parte ce se cuvine defunctului din bunurile dobândite în timpul căsătoriei, pe baza contribuției sale la dobândirea bunurilor comune. Acest proces este deosebit de important în cazul căsătoriilor încheiate sub regimul comunității legale de bunuri, care este regimul matrimonial cel mai frecvent întâlnit în România.

În cazul regimului comunității legale de bunuri, bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt considerate bunuri comune. Ca regulă generală, se stabilește că fiecărui soț îi revine o cotă de 1/2 din aceste bunuri comune. Astfel, în masa succesorală se va include doar cota de 1/2 aparținând soțului decedat din bunurile comune, precum și întreg dreptul de proprietate ori după caz, cota-parte din bunurile proprii ce au aparținut defunctului.

În contextul dezbaterii succesorale propriu-zise, după ce s-a stabilit masa succesorală în urma lichidării regimului matrimonial, se va proceda la împărțirea acesteia între moștenitori, conform prevederilor Codului Civil analizate anterior. Astfel, soțul supraviețuitor va avea dreptul la o cotă de 1/4 din masa succesorală, în timp ce cei doi copii vor primi fiecare câte o cotă de 3/8 din masa succesorală.

Această abordare în două etape – mai întâi lichidarea regimului matrimonial și apoi împărțirea masei succesorale – asigură o distribuție echitabilă a patrimoniului, respectând atât drepturile soțului supraviețuitor în calitate de coproprietar al bunurilor comune, cât și drepturile sale și ale copiilor în calitate de moștenitori.

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante. Alăturați-vă lui Barry pentru o călătorie educativă prin lumea legislativă, unde fiecare problemă juridică își găsește soluția!

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare!

212,821FaniÎmi place
6,079CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

POS obligatoriu 2024 PFA. Proiect de lege

Un nou proiect de lege elaborat recent de Ministerul...

Milioane de euro pentru românii afectați de vaccinul COVID?

Recent, a fost înregistrat la Senat, spre dezbatere, un...

Comisia Europeană analizează reducerea taxelor vamale pentru mașinile electrice BMW și Volkswagen produse în China

Comisia Europeană analizează posibilitatea diminuării taxelor vamale pentru autovehiculele...

Caz șocant în Hamburg. Weekend în închisoare pentru insultă, suspendare pentru viol

Un caz din Germania a stârnit indignare publică, punând...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa

Cât timp durează o executare silită?

Procedura de executare silită? Executarea silită este o procedură reglementată de Codul de procedură civilă prin care debitorul care nu a îndeplinit la timp obligațiile sale față de creditor și este forțat (silit) să achite...

Cine moștenește casa părintească?

Moștenirea casei părintești este un subiect de mare interes și importanță în dreptul succesoral românesc. Transmiterea patrimoniului de la defunct la moștenitori se supune unor reguli stricte, prevăzute în Codul civil. Aplicarea corectă a...

Se poate construi fără PUZ?

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un document esențial pentru planificarea și reglementarea dezvoltării teritoriale în România. Deși PUZ-ul este obligatoriu în multe cazuri, există situații specifice în care construcțiile pot fi realizate fără acest...