Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) reprezintă o contribuție socială obligatorie reglementată de Codul fiscal. Aceasta face parte din categoria contribuțiilor sociale obligatorii, care sunt definite ca fiind impozite datorate bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice și juridice care realizează venituri supuse impozitării.
CASS este datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din diverse surse, printre care și veniturile din salarii sau asimilate salariilor. Această contribuție are rolul de a asigura finanțarea sistemului public de sănătate și de a oferi acces la serviciile medicale pentru contribuabili.
În cazul persoanelor care obțin venituri din salarii, CASS se calculează și se reține la sursă de către angajator. Conform art. 156 C. fiscal, „Cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.”
Baza de calcul pentru CASS în cazul veniturilor din salarii este stabilită de art. 157 alin. (1) C. fiscal, care prevede că aceasta „o reprezintă câştigul brut care include:
a) veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau unui statut special prevăzut de lege;”
În plus față de salariul de bază, baza de calcul pentru CASS include și alte elemente, cum ar fi indemnizațiile, sporurile, primele și alte adaosuri salariale. Legislația prevede, de asemenea, anumite limite și excepții pentru anumite categorii de venituri.
Este important de menționat că există categorii de persoane care sunt exceptate de la plata CASS. Aceste categorii sunt enumerate în art. 154 alin. (1) C. fiscal. Printre acestea se numără:
- Copiii până la vârsta de 18 ani și tinerii între 18 și 26 de ani, dacă sunt elevi, studenți sau ucenici;
- Soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
- Persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006;
- Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate;
- Femeile însărcinate și lăuzele.
Aceste exemple nu sunt exhaustive, lista completă fiind mult mai extinsă și cuprinzând diverse categorii de persoane aflate în situații speciale sau care beneficiază de protecție socială.
Pentru persoanele care realizează venituri din salarii, obligația calculării, reținerii și plății CASS revine angajatorului. Conform art. 168 alin. (1) C. fiscal, „Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora […] au obligaţia de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.”
Plata CASS se efectuează lunar de către angajator, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.
În situația în care o persoană realizează venituri din mai multe surse sau de la mai mulți angajatori, CASS se calculează și se plătește distinct pentru fiecare sursă de venit, în limita plafonului maxim prevăzut de lege.
Este de remarcat faptul că, deși CASS este o obligație fiscală a persoanei fizice care realizează veniturile, în practică, pentru veniturile din salarii, aceasta este gestionată în întregime de către angajator, care are responsabilitatea calculului, reținerii și virării contribuției către bugetul de stat.
CASS reprezintă o componentă importantă a sistemului de asigurări sociale din România, fiind o sursă semnificativă de finanțare pentru sistemul public de sănătate. Prin intermediul acestei contribuții, se asigură accesul la servicii medicale pentru o mare parte a populației, contribuind astfel la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a societății în ansamblu.
Citește mai multe despre CASS 2024.
