Ce înseamnă contopirea pedepselor?
Contopirea pedepselor este un concept aplicabil în materia dreptului penal și reprezintă operațiunea de determinare a pedepsei finale stabilite în sarcina unei persoane care a comis o pluralitate de infracțiuni. Practic, dacă o persoană săvârșește o pluralitate de infracțiuni (ex: concurs, recidivă) pentru fiecare dintre ele se stabilește o pedeapsă distinctă, iar ulterior prin operațiunea de contopire se determină o singură pedeapsă finală care urmează a fi executată, suspendată sau amânată, după caz.
Concursul de infracțiuni reprezintă situația în care o persoană comite două sau mai multe infracțiuni, înainte de a fi definitiv condamnată pentru vreuna dintre ele.
Concursul de infracțiuni cunoaște două modalități:
- concurs formal de infracțiuni – incident atunci când comiterea unei infracțiuni are un rezultat care se încadrează pe mai multe norme de incriminare, mai precis, o acțiune/inacțiune produce mai multe efecte și
- concurs real de infracțiuni – incident atunci când sunt comise mai multe acțiuni distincte, fiecare găsindu-și un corespondent într-o normă de incriminare proprie.
Concursul de infracțiuni este sancționat prin 3 modalități distincte, în funcție de specia de pedeapsă stabilită pentru fiecare infracțiune săvârșită în concurs:
- sistemul absorbției: presupune stabilirea de către instanță a sancțiunilor aferente fiecărei infracțiuni, urmând ca infractorul să execute doar sancțiunea cea mai gravă
- sistemul cumulului aritmetic: în acest caz instanța stabilește câte o pedeapsă pentru fiecare infracțiune, iar infractorul va trebui să execute suma totală a pedepselor
- sistemul cumulului juridic: se stabilește câte o pedeapsă pentru fiecare infracțiune, se alege cea mai grea dintre ele, care va putea fi sporită în anumite condiții
Contopirea pedepselor reprezintă atributul instanței de a proceda la determinarea pedepsei ce îi va fi aplicată inculpatului. Astfel, inițial, instanța va stabili câte o pedeapsă pentru fiecare infracțiune din conținutul concursului de infracțiuni, iar ulterior, pentru a determina pedeapsa rezultantă pe care o va aplica, va contopi pedepsele, folosindu-se de unul dintre cele trei sisteme menționate anterior.
Contopirea pedepselor – Noul cod penal
Codul Penal reglementează modalitatea de contopire a pedepselor în vederea stabilirii rezultantei pentru fiecare specie de pedeapsă, dar și pentru situația în care mai multe specii de pedeapsă sunt incidente în conținutul concursului. Astfel:
- când pentru o infracțiune din concurs s-a stabilit pedeapsa detențiunii pe viață va fi aplicabil sistemul absorbției – se va aplica doar pedeapsa detențiunii pe viață, indiferent de cuantumul sau durata celorlalte pedepse aplicate pentru celelalte infracțiuni în concurs;
- când se stabilesc numai pedepse cu închisoarea: este aplicabil sistemul cumulului juridic, fapt pentru care, instanța va stabili câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare infracțiune aflată în concurs, iar ulterior, va determina rezultanta, prin stabilirea pedepsei de bază (cea mai gravă dintre cele dispuse) la care va adăuga un spor obligatoriu de ⅓ din suma celorlalte pedepse stabilite;
- când se stabilesc numai pedepse cu amenda: este incident sistemul cumulului juridic, instanța procedând inițial la stabilirea unei pedepse cu amenda pentru fiecare dintre infracțiunile aflate în concurs, iar, ulterior, va determina pedeapsa rezultantă prin contopirea pedepselor stabilite, prin stabilirea pedepsei de bază (amenda în cuantumul cel mai ridicat) la care va adăuga un spor obligatoriu de ⅓ din suma celorlalte pedepse stabilite;
- când se stabilește o pedeapsă cu închisoarea și una cu amenda: se va aplica sistemul cumulului juridic, deci, instanța va aplica pedeapsa închisorii, la care va adăuga în întregul ei pedeapsa amenzii în limitele stabilite, inculpatul având astfel de executat atât pedeapsa privativă de libertate, cât și cea pecuniară;
- când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea și mai multe pedepse cu amenda: în acest caz special, va fi aplicabil atât sistemul cumulului juridic, cât și cel al cumulului aritmetic. Prima dată instanța va stabili pentru fiecare specie de pedeapsă – amendă și închisoare – pedeapsa rezultantă aferentă conform sistemului cumulului juridic evidențiat anterior. În final, inculpatul va avea de executat pedeapsa rezultantă a închisorii cumulată aritmetic cu pedeapsa rezultantă a amenzii.
Contopirea pedepselor în cazul recidivei
În cazul recidivei se pune inițial problema sistematizării și clasificării acesteia, întrucât fiecare tip de recidivă dispune de un sistem propriu de sancționare, respectiv de contopire a pedepselor.
Astfel, recidiva cunoaște două modalități:
- recidiva postcondamnatorie și
- recidiva postexecutorie.
Recidiva postcondamnatorie există atunci când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an şi până la executarea integrală a pedepsei sau considerarea pedepsei ca executată, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie sau cu intenţie depăşită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare. Recidiva postcondamnatorie va exista și atunci când cea de-a doua infracțiune a fost săvârșită în stare de evadare.
Sancționarea, respectiv contopirea pedepselor în cazul acestui tip de recidivă se diferențiază după cum al doilea termen al recidivei (noua infracțiune comisă) este o singură infracțiune sau un concurs de infracțiuni:
- dacă termenul al doilea al recidivei postcondamnatorii este reprezentat de o singură infracțiune, există o subclasificare a ipotezei, astfel:
(i) dacă la momentul comiterii noii infracțiuni, inculpatul nu a început executarea pedepsei dispusă prin hotărârea inițială, pedeapsa de executat se va calcula în baza sistemului cumulului aritmetic, prin adăugarea la durata pedepsei inițiale a duratei ce se va stabili în concret de către instanță pentru a doua infracțiune comisă. Ulterior, dacă între momentul comiterii celei de-a doua infracțiuni și momentul judecării acesteia, inculpatul a executat o parte din pedeapsă în penitenciar sau cu titlu de arest preventiv/arest la domiciliu, această perioadă se va scădea din rezultanta obținută în urma cumulării celor două pedepse.
(ii) dacă la momentul comiterii noii infracțiuni, inculpatul a început executarea pedepsei dispusă prin hotărârea inițială, se va adăuga pedeapsa pentru noua infracțiune la restul rămas neexecutat din prima pedeapsă dispusă. Asemenea primei ipoteze, dacă inculpatul a executat o parte din pedeapsă între momentul comiterii celei de-a doua infracțiuni și până în momentul judecării ei, acea perioadă se va scădea ulterior din rezultanta obținută.
- dacă termenul al doilea al recidivei postcondamnatorii este un concurs de infracțiuni, pedepsele pe care instanța le va stabili autonom pentru fiecare infracțiune în parte se vor contopi conform dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni. Ulterior, rezultanta obținută în urma contopirii pedepselor se va adăuga la restul rămas neexecutat din pedeapsa inițial dispusă pentru prima infracțiune, iar rezultanta finală obținută va reprezenta pedeapsa pe care inculpatul o va avea de executat în penitenciar.
Recidiva postexecutorie este incidentă în situația în care, după executarea sau considerarea ca executată a unei pedepse cu închisoarea mai mare de un an sau a detențiunii pe viață, aplicată pentru o infracțiune intenționată sau praeterintenționată, condamnatul săvârșește înainte de reabilitare sau înainte de împlinirea termenului de reabilitare, o nouă infracțiune intenționată sau praeterintenționată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin un an sau detențiunea pe viață.
Sancționarea recidivei postexecutorii este cu mult simplificată față de mecanismul recidivei postcondamnatorii, astfel:
- limitele speciale ale pedepsei – deci cele prevăzute de lege, iar nu cele pe care instanța le va stabili în concret – se vor majora cu jumătate pentru noua infracțiune comisă ce constituie termenul al doilea al recidivei (primul termen fiind infracțiunea pentru care condamnatul a executat deja pedeapsa).
În acest caz, nu interesează contopirea sau cumularea cu pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea de la primul termen, întrucât aceasta a fost deja executată în mod integral, o soluție contrară fiind astfel incompatibilă cu principiul ne bis in idem – potrivit căruia nimeni nu poate fi judecat de două ori pentru aceeași faptă sau nu poate să execute o pedeapsă de două ori stabilită pentru aceeași faptă.
Citește mai multe despre Reabilitarea judecătorească și reabilitarea de drept.
