Concediile constituie un drept al salariaților și reprezintă perioade de repaus acordate angajaților conform reglementărilor din Codul muncii (Legea nr. 53/2003), respectiv din legile speciale în materie. Concediul de odihnă anual este un drept al salariaților, iar acordarea acestuia este obligatorie pentru angajatori.
Concediile medicale sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Acestea se acordă pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau accidente în afara muncii, boli profesionale și accidente de muncă.
Câte zile de concediu de odihnă ai pe an
Conform art. 145 alin. (1) C. muncii, durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Aceasta este durata minimă garantată de lege, însă durata efectivă poate fi mai mare, fiind stabilită prin contractul individual de muncă, cu respectarea legislației și a contractelor colective de muncă aplicabile.
Important de menționat este faptul că, potrivit art. 145 alin. (3) C. muncii prevede că sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. Astfel, zilele de sărbătoare legală nu se calculează ca zile de concediu.
Totodată, pentru anumite categorii de salariați, legea prevede un concediu de odihnă suplimentar. În acest sens, art. 147 alin. (1) C. muncii stipulează că salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, precum și nevăzătorii/alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
În egală măsură, salariatele care urmează o procedură de fertilizare „in vitro” beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de 3 zile care se acordă astfel:
- 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;
- 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.
Zile de concediu medical anual
Durata concediului medical variază în funcție de tipul afecțiunii și situația salariatului. Conform art. 13 alin. (1) din OUG nr. 158/2005 durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.
Însă, pentru anumite afecțiuni, durata poate fi mai mare. În acest sens, art. 13 alin. (3) din OUG nr. 158/2005 stabilește o durată mai mare a concediului medical pentru anumite afecțiuni expres prevăzute de lege. Astfel, prin excepție de la durata maximă de 183 de zile, durata concediului medical este de:
- un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătăţii;
- un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii;
- egală cu perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză.
Alte concedii
Legislația muncii prevede și alte tipuri de concedii, precum:
- Concediul de maternitate, reglementat de art. 23 alin. (1) din OUG nr. 158/2005, conform căruia, salariatele asigurate au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
- Concediul paternal, reglementat de Legea nr. 210/1999 care acordă tatălui dreptul la un concediu paternal plătit de 10 zile lucrătoare în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut şi de a facilita concilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie în cazul lucrătorilor care sunt părinţi.
Însă, în ipoteza în care tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a unui curs de puericultură, durata concediului paternal se majorează cu 5 zile lucrătoare.
- Concediul pentru creșterea copilului, prevăzut de OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.
În conformitate cu dispozițiile art. 2 din această reglementare: „persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.”
- Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav – reglementat de art. 26 alin. (1) din OUG nr. 158/2005, conform căruia: „Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 12 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani”. În cazul copilului cu afecţiuni grave, asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 18 ani.
- Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice – prevăzut de art. 30^1 din OUG 158/2005. Potrivit acestui articol, beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, îl însoţeşte pe acesta la intervenţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist.
Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice este de cel mult 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient.
- Concediul pentru formare profesională – prevăzut de art. 154 alin. (1) C. muncii potrivit căruia salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională.
- Concediul fără plată care poate fi acordat pentru rezolvarea unor situații personale, conform art. 153 alin. (1) C. muncii.
Aceste tipuri de concedii completează sistemul de protecție socială a angajaților, oferind flexibilitate pentru diverse situații personale sau profesionale ale salariaților.
Citește mai multe despre câte zile de concediu medical ai pe an.
