Ce este greva?
Conform articolului 43 din Constituția româniei ”Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate”. Raportat la scopurile grevei, Legea 367/2022 adaugă mențiunea că ”greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice”.
Legea 367/2022 privind dialogul social reglementează modurile prin care angajații pot comunica cu autoritățile centrale, precum și modalitățile de soluționare ale problemelor intervenite în relațiile de muncă. Unul dintre instrumentele pe care această reglementare le pune la dispoziția salariaților este greva. Conform art. 1 pct. 29, greva reprezintă ”încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați/lucrători”. Cu alte cuvinte, greva este refuzul colectiv al unei categorii de angajați de a desfășura activitatea obișnuită de muncă pentru o perioadă scurtă de timp cu scopul de a soluționa anumite conflicte de muncă.
Fiind un drept garantat de lege, greva trebuie să respecte anumite reglementări pentru a nu pune în pericol ordinea și siguranța publică. Așadar, din Legea 367/2022 putem extrage regulile pe care greva trebuie să le respecte pentru a fi legală și deci, pentru ca acest drept să fie respectat de autorități și angajatori.
În primul rând, greva este ultimul mijloc de soluționare a conflictelor de muncă la care angajații pot apela numai în momentul în care au epuizat celelalte mijloace reglementate de Legea 367/2022, anume concilierea, medierea și arbitrajul. Legea stabilește că aceste din urmă proceduri sunt obligatorii, în sensul că, până la declanșarea grevei, angajații trebuie să încerce mai întâi atenuarea conflictului prin conciliere, mediere și arbitraj.
În al doilea rând, greva poate fi declanșată de organizațiile sindicale sau de reprezentanții angajatorilor. Organizatorii grevei au obligația de a-i anunța pe angajatori cu privire la declanșarea grevei cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de această dată. În cazul unităților prevăzute la art. 173 (spre exemplu, unități sanitare, de telecomunicații, de transport feroviar și altele), angajatorii trebuie anunțați cu minim 5 zile lucrătoare înainte de declanșarea grevei.
Atât participanților la grevă, cât și organizatorilor acesteia le revin câteva obligații menite să mențină caracterul civilizat al manifestării. În acest sens, aceștia trebuie să se abțină de la a-i împiedica pe angajații/lucrătorii care nu participă la grevă sau pe angajator să își desfășoare activitatea. De asemenea, aceștia au obligația ca pe parcursul grevei să continue negocierile privind revendicările care au stat la baza conflictului.
Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere faptul că, potrivit legii, angajatorii se pot adresa instanțelor de judecată în situațiile în care angajații nu au motive temeinice pentru declanșarea grevei sau atunci când aceștia nu fac demersurile necesare soluționării conflictelor. De asemenea, în măsura în care salariații provoacă pagube materiale, aceștia vor fi ținuți să le repare.
Grevă profesori – 2024?
În perioada mai – iunie 2023, în România a avut loc una dintre cele mai mari greve ale profesorilor la care au participat peste 200.000 de angajați din învățământ. Nemulțumirea acestora a fost legată de salariile prea mici pe care le primesc profesorii. Lovindu-se de refuzuri în cadrul negocierilor, aceștia au decis să declanșeze o grevă la nivel național pentru a-și putea vedea realizate scopurile. În urma tuturor manifestaţiilor, angajații din învăţământul românesc au primit măririle pe care le-au cerut, însă prin plata acestora în două tranşe. Prima dintre ele a fost acordată la 1 ianuarie 2024 aşa cum s-a anunţat, iar a doua a fost promisă pentru luna iulie a acestui an. În măsura în care aceasta nu va fi plătită după cum s-a stabilit, greva ar putea fi reluată dat fiind că la momentul de faţă aceasta a fost doar suspendată.
