Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, purtând abrevierea DIICOT a fost creată inițial pentru a răspunde unor provocări legate de criminalitatea organizată și terorism, care au început să ia amploare în contextul integrării României în structuri organizaționale internaționale. Astfel, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a fost înființată în 2004, având ca obiectiv destructurarea grupurilor infracționale organizate care operează la nivel național, transfrontalier sau internațional, precum și combaterea actelor de terorism.
În 2005, prin Ordonanța de Urgență nr. 7, atribuțiile și structura instituției au fost ajustate pentru a face față evoluției infracțiunilor. Aceste măsuri au vizat nu doar creșterea numărului de posturi, ci și reconsolidarea competenței de investigare, adaptându-se noilor metode de săvârșire a infracțiunilor de criminalitate organizată și a actelor de terorism.
În anul 2016, ca urmare a evoluției și dimensiunii crescute a fenomenului criminalității organizate și terorismului, a fost emisă OUG Nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
- Infracțiuni comise în cadrul unui grup infracțional organizat, conform art. 367 alin. (6) din Codul penal. Acestea includ, dar nu se limitează la:
- Infracțiuni de violență (omor, lipsire de libertate, trafic de persoane);
- Falsificare de monedă și alte valori;
- Infracțiuni informatice;
- Infracțiuni vamale și concurență neloială;
- Evaziune fiscală cu prejudicii peste 10 milioane de lei.
- Traficul de persoane și minori, reglementat prin art. 210 și art. 211 din Codul penal, inclusiv exploatarea acestora prin muncă forțată sau alte forme de abuz.
- Frauda financiară și spălarea de bani, atunci când bunurile sau valorile implicate provin din infracțiuni de competența DIICOT, conform Legii nr. 656/2002.
- Infracțiuni privind securitatea națională și terorismul, reglementate de Legea nr. 51/1991 și Legea nr. 535/2004, inclusiv finanțarea actelor de terorism.
- Traficul de droguri și substanțe psihoactive, inclusiv producerea, distribuția și comercializarea acestora, conform Legii nr. 143/2000 și Legii nr. 194/2011.
- Infracțiuni informatice și fraude cibernetice, cum ar fi accesul ilegal la sisteme informatice, falsificarea datelor electronice sau atacurile cibernetice.
- Infracțiuni în domeniul pieței de capital, inclusiv manipularea pieței financiare și utilizarea de informații privilegiate, conform Legii nr. 297/2004 și Legii nr. 24/2017.
- Infracțiuni conexe celor de mai sus, dacă există legături directe între acestea și faptele menționate anterior, conform art. 43 din Codul de procedură penală.
În ceea ce privește atribuțiile DIICOT, această instituție desfășoară în concret o serie de activități pentru combaterea criminalității organizate. Printre acestea se numără efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile care intră în competența sa, atât în baza legislației generale, cât și a legilor speciale, asigurând astfel investigarea și tragerea la răspundere a celor implicați în fapte de o gravitate deosebită. De asemenea, DIICOT coordonează și supraveghează activitatea poliției judiciare specializate, având autoritatea de a dispune măsuri de cercetare penală și de a controla modul în care acestea sunt implementate.
În paralel, instituția sesizează instanțele de judecată pentru luarea măsurilor necesare în cadrul procesului penal, participă la ședințele de judecată și exercită căile de atac, atunci când este cazul, pentru a asigura aplicarea corectă a legii. Totodată, DIICOT are un rol activ în supravegherea și controlul activităților tehnice necesare în desfășurarea urmăririi penale, apelând la specialiști în diverse domenii, cum ar fi economie, finanțe, bancar, vamal și informatic.
Pe lângă activitatea de investigare, direcția analizează cauzele și condițiile care favorizează criminalitatea organizată, inclusiv traficul de droguri și criminalitatea informatică, elaborând propuneri legislative pentru îmbunătățirea cadrului juridic. De asemenea, DIICOT administrează și actualizează baza de date privind infracțiunile aflate în competența sa, facilitând astfel accesul la informații relevante pentru anchete. Pe plan internațional, instituția colaborează cu autoritățile străine, solicitând și oferind asistență judiciară în cazurile transfrontaliere pentru a preveni și combate orice manifestare teroristă și pentru destructurarea grupurilor infracționale care operează în interiorul și în afara teritoriului național. . În plus, DIICOT își exercită toate celelalte atribuții prevăzute de Codul de procedură penală și de legile speciale, asigurând astfel o intervenție eficientă și integrată în lupta împotriva criminalității organizate și a terorismului.
DIICOT este o structură independentă în relațiile cu instanțele judecătorești sau cu alte autorități publice, având personalitate juridică distinctă. Astfel, DIICOT se constituie drept un parchet specializat, având competență specială în investigarea anumitor categorii de infracțiuni.
Conducerea instituției este realizată de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul-şef al DIICOT este ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Specific sistemului de organizare a parchetelor, DIICOT este structurat ierarhic, asigurând o coordonarea a activităților desfășurate.
