În contextul recentelor tensiuni dintre avocați, în care Baroul Cluj pare să-și cenzureze proprii membri și să le limiteze posibilitățile de promovare a serviciilor, se impune o analiză a dispozițiilor statutare în vigoare.
Publicitatea serviciilor juridice a fost mult timp un subiect tabu, dar, în contextul evoluției pieței și a nevoilor societății moderne, Consiliul UNBR a reglementat expres modalitatea în care avocații pot să își promoveze serviciile oferite, în special în mediul online.
Recent, Ziar de Cluj a sesizat că Baroul Cluj a adoptat o decizie interpretativă care impune reguli stricte și limitări exclusiv avocaților înscriși în acest Barou.
Pe scurt, membrii Baroului Cluj nu pot folosi platforme de publicitate online, precum Google Ads, pentru a se promova sub sintagma „avocat Cluj”. În schimb, această reglementare permite avocaților din alte barouri să se promoveze în Cluj cu denumiri similare, creând o situație de competitivitate inechitabilă. Cum? Simplu, hotărârea nu se aplică membrilor altor barouri din țară, indiferent că aceștia profesează în Cluj-Napoca.
Astfel, se ridică următoarea întrebare: Are Baroul Cluj autoritatea de a impune astfel de restricții și ce impact vor avea acestea asupra profesiei și concurenței?
Care sunt modalitățile de publicitate online permise de Statutul profesiei de avocat?
Noțiunea de publicitate a formelor de exercitare a profesiei de avocat este definită de Statutul profesiei de avocat din 2011 ca reprezentând „orice formă de prezentare a activităţii şi serviciilor avocaţiale ale acestora, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării în faţa publicului”.
Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat este permisă de actele normative care reglementează această profesie, respectiv art. 47 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, dispunând cu titlu general faptul că:
„Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale şi cele privitoare la independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă şi să corespundă adevărului.”
Cu toate acestea, publicitatea profesională a avocaților în mediul online nu a avut o reglementare expresă până în anul 2021 când a fost adoptată Hotărârea Consiliului UNBR nr. 195/2021 pentru modificarea și completarea Statutului profesiei de avocat.
Practic, ca urmare a adoptării acestei Hotărâri, Statutul profesiei de avocat a fost completat cu Anexa XXXIII – Ghid privind utilizarea platformelor online de către avocați și cu Anexa XXXIV – Ghid de bune practici privind publicitatea avocatului și a formelor de exercitare a profesiei.
Adoptarea celor două Ghiduri a înlăturat abordarea tradițională a publicității profesionale a avocaților și a reglementat o serie de norme care au avut ca efect liberalizarea promovării acestora în mediul online, permițând avocaților să își promoveze serviciile prestate atât prin intermediul platformelor online de intermediere a relației avocat-client, cât și prin utilizarea unor mijloace de publicitate online.
Astfel, Anexa nr XXXIV prevede cu titlul general, preluând parțial dispozițiile art. 47 din Legea nr. 51/1995, că „Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte reglementările profesionale legale, statutare și deontologice, privind independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, drepturile și îndatoririle avocaților, concurența loială și onestă, să fie obiectivă și să corespundă adevărului. Informațiile transmise în scop publicitar trebuie să fie transparente, veridice, corecte, cu evitarea exprimărilor echivoce și ambigue, ce permit interpretări înșelătoare sau anticoncurențiale”.
Aceste dispoziții sunt completate și de cele reglementate de articolul 20 din Codul deontologic al avocatului român, potrivit cărora „Publicitatea unui avocat sau a unei forme de exercitare a profesiei, indiferent de media utilizată – în presă, radio, televiziune, platforme online, prin comunicare electronică ori prin alt mijloc – este autorizată în măsura în care nu conține informații false ori care ar putea induce publicul în eroare sau ar afecta imaginea profesiei ori reputația colegilor”.
Mai mult decât atât, art. 8.3 din Anexa XXXIV prevede faptul că avocații și formele de exercitare a profesiei își pot crea pagini de prezentare în cadrul rețelelor sociale, cu condiția ca acestea să respecte regulile deontologiei profesionale și regulile concurenței loiale, astfel: „Paginile de prezentare și orice altă formă de publicitate în rețelele sociale și în motoarele de căutare online sunt permise cu condiția respectării reglementărilor și a deontologiei profesionale și a regulilor concurenței loiale.”
Rezultă așadar că publicitatea online a profesiei de avocat este permisă, singurele restricții fiind cele reglementate, în mod expres, de Statutul profesiei de avocat la art. 3.1 Anexa XXXIV, care interzic următoarele metode de promovare, indiferent de mijlocul de publicitate utilizat:
„a) publicitatea înșelătoare și publicitatea mascată;
b) publicitatea și mențiunile comparative ori denigratoare la adresa altor confrați;
c) nominalizarea clienților din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;
d) informațiile privind realizările de ordin financiar sau cifra de afaceri, furnizate de avocat sau forma de exercitare, cu încălcarea normelor concurențiale sau în scop publicitar comparativ;
e) furnizarea de informații în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;
f) mențiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat sau la modalitatea de plată, cu încălcarea dispozițiilor statutare, sau care constituie sau pot promova politici de dumping;
g) orice afirmații contrare demnității persoanelor, profesiei sau justiției”.
Suplimentar, Statutul profesiei de avocat reglementează și o serie de restricții cu privire la domeniul de internet utilizat de către formele de exercitare a profesiei, după cum urmează:
„Adresa domeniului de internet al formelor de exercitare a profesiei nu poate fi formată exclusiv din termeni generici cu referire la serviciile avocatului. Folosirea termenilor generici este permisă numai dacă este asociată cu denumirea formei de exercitare a profesiei sau cu inițialele acesteia.”
Astfel, în prezent, singurele restricții cu privire la publicitatea formelor de organizare a profesiei sunt cele reglementate expres de către dispozițiile statutare, avocații având dreptul de a utiliza orice mijloc convențional de publicitate sau platforme de promovare profesională.
Hotărârea Baroului Cluj nr. 108/13.05.2024 – reglementarea unor norme interne aplicabile strict avocaților din Baroul Cluj.
În cursul lunii mai a anului curent, Consiliul Baroului Cluj a adoptat Hotărârea nr. 108/13.05.2024 prin care a stabilit următoarele:
- Constată că folosirea de către formele de exercitare a profesiei a adresei domeniului de internet formată exclusiv din termeni generici (cu titlu exemplificativ „avocat”, „avocatura” sau traducerile în alte limbi a acestor noțiuni, fie că sunt asociate sau nu cu denumirea unei anumite localități) fără a fi asociate și cu denumirea sau inițialele formei de exercitare a profesiei, încalcă prevederile art. 8.2., Anexa XXXIV a Statutului profesiei.
- Constată că folosirea de către formele de exercitare a profesiei, în scopul promovării proprii prin intermediul serviciilor plătite ale motoarelor de căutare online ori a rețelelor de socializare a titlului de avocat și a denumirii profesiei de avocatură, precum și a traducerilor în alte limbi a acestor noțiuni, fie că sunt asociate sau nu cu denumirea unei anumite localități, fără asocierea cu denumirea sau inițialele formei de exercitare a profesiei, încalcă principiile profesiei de avocat și dispozițiile prevăzute de Legea 51/1995 și de Statutul profesiei de avocat.
- Stabilește ca termen de conformare a formelor de exercitare a profesiei la prevederile legale și statutare termenul de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri a Consiliul Baroului. În caz contrar, Consiliul Baroului va proceda la retragerea de pe piață a mențiunilor ce încalcă prevederile legale și statutare, urmare a constatării individuale de la caz la caz a nerespectării prezentei hotărâri.
- Nerespectarea obligațiilor prevăzute de Lege, de Statutul profesiei și de Codul deontologic cuprinse în prezenta hotărâre constituie abatere disciplinară.
În esență, s-a considerat de către Baroul Cluj că utilizarea combinată a termenilor „avocat”/„avocatură” și a denumirii localității în care activează forma de exercitare a profesiei, în publicitatea online plătită prin motoarele de căutare, poate induce în eroare și oferi un avantaj competitiv nejustificat celor care folosesc această practică.
Astfel, deși reglementările statutare sunt aplicabile tuturor avocaților din România, indiferent de Baroul din care aceștia fac parte, Consiliul Baroului Cluj a emis o hotărâre interpretativă a dispozițiilor statutare cuprinse în art. 8.2 din Anexa XXXIV a Statutului profesiei de avocat, prin care a reglementat un regim special al publicității, aplicabil strict avocaților membri ai Baroului Cluj.
Practic, prin această hotărâre, Consiliul Baroului Cluj adaugă la dispozițiile statutare aplicabile la nivel național și reglementează o serie de restricții cu aplicabilitate internă care creează o poziție defavorabilă pe piață pentru avocații care fac parte din acest Barou.
Mai exact, dacă pentru un avocat, membru al Baroului București, publicitatea profesională efectuată prin serviciul Google Ads, cu licitarea unor cuvinte cheie precum avocat București sau avocat Cluj este permisă (fiindu-i aplicabile dispozițiile Statutare), pentru un avocat din Baroul Cluj utilizarea unei astfel de modalități de publicitate reprezintă abatere disciplinară.
În acest context, se conturează chiar o situație absurdă: un avocat din București sau din orice alt oraș din țară ar putea să facă publicitate plătită utilizând termenii „avocat Cluj”, deoarece aceștia nu sunt membri ai Baroului Cluj și, prin urmare, nu sunt supuși reglementărilor impuse de această hotărâre. În realitate, există mulți avocați care activează în Cluj-Napoca, dar sunt înscriși în alte barouri din țară, și astfel se creează o poziție favorabilă pentru aceștia în raport cu avocații care sunt membri ai Baroului Cluj.
Mai mult, în mod cu totul paradoxal, pare că tocmai organul profesional care ar trebui să protejeze interesele avocaților săi este cel care restricționează posibilitatea acestora de a-și face publicitate.
Nelegalitatea Hotărârii Baroului Cluj nr. 108/13.05.2024
Hotărârea Baroului Cluj nr. 108/13.05.2024 pare că încalcă o serie de dispoziții legale și Statutare. Aceasta a fost adoptată cu depășirea competențelor legale ale Consiliului Baroului și conține completări nepermise la prevederile art. 8.2 din Anexa XXXIV la Statului profesiei de avocat, cu efect discriminatoriu la adresa avocaților care fac parte din Baroul Cluj.
Totodată, rezultă și faptul că aceasta a fost gândită într-o notă contrară evoluției tehnice, cu scopul de a împiedica tinerii avocați să se adapteze la noile realități ale pieței, limitându-le accesul la mijloace moderne de promovare și creând astfel un avantaj nejustificat pentru avocații care se bazează pe metode tradiționale, în detrimentul concurenței loiale și diversității profesionale. În acest context, nu trebuie pierdut din vedere faptul că dezvoltarea unei profesii moderne și competitive nu este doar în beneficiul avocaților, ci și al clienților acestora.
-
Cu privire la încălcarea art. 8.2 din Anexa XXXIV la Statutul profesiei de avocat
Se poate observa o încălcare a dispozițiilor art. 8.2 din Anexa XXXIV la Statutul profesiei de avocat, care interzice ca adresa domeniului de internet al formei de exercitare a profesiei să fie format exclusiv din termeni generici cu privire la serviciile avocatului, textul normativ nefăcând însă nicio mențiune despre interdicția folosirii denumirii localității unde activează forma de exercitare a profesiei. Rezultă dintr-o simplă lecturare a prevederilor art. 8.2 din Anexa XXXIV faptul că interdicția reglementată vizează exclusiv serviciile prestate de avocat, cu scopul de a interzice utilizarea unor domenii de internet precum „avocatpenal.ro”, „avocatfiscal.ro”, „avocatfondfunciar.ro” sau altele asemenea, dacă acestea nu respectă condiția de a fi asociate cu denumirea sau inițialele formei de exercitare a profesiei.
În mod evident, interdicția reglementată de prevederile statutare nu poate fi extinsă la orice asociere de termeni generici, cât timp textul normativ se referă strict la serviciile avocatului. Este inutil de menționat că denumirea unei localități nu poate intra sub noțiunea de servicii ale avocatului.
2. Cu privire la încălcarea art. 63 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 51/1995
Competența de a adopta modificări ale prevederilor Statului avocaților îi revine Congresului, în conformitate cu dispozițiile art. 63 alin. (1) lit e) din Legea nr. 51/1995, potrivit cărora: „(1) Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii: (…) e) adoptă şi modifică statutul profesiei şi statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi pe baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.”
Prin Hotărârea nr. 108/13.05.2024 Baroul Cluj a interzis utilizarea termenilor „avocat”/„avocatură” împreună cu denumirea localității în care își desfășoară activitatea forma de exercitare a profesiei.
Având în vedere că Hotărârea nr. 108/13.05.2024 a Consiliului Baroului Cluj adaugă la dispozițiile statutare ale profesiei de avocat, rezultă că aceasta a fost adoptată cu încălcarea vădită a dispozițiilor legale cuprinse în art. 63 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 51/1995, care atribuie competența modificării Statului doar în favoarea Congresului avocaților.
3. Încălcarea dispozițiilor art. 65 lit. ț) din Legea nr. 51/1995
Chiar și în situația în care s-ar considera că Hotărârea Consiliului Baroului Cluj are doar un rol interpretativ și nu unul de modificare a prevederilor Statului, se observă că prin adoptarea acesteia au fost încălcate prevederile art. 65 alin. (1) lit. ț) din Legea nr. 51/1995. Potrivit acestui text normativ, competența de a emite hotărâri cu caracter interpretativ pentru aplicarea corectă şi unitară a Statutului profesiei de avocat, a Statutului C.A.A. şi a altor acte normative emise în baza acestora îi aparține Consiliului UNBR.
De altfel, recent, tocmai Consiliul Baroului Cluj a emis Hotărârea nr. 146/07.08.2024 prin care solicită Consiliului UNBR să emită o decizie interpretativă pentru clarificarea controverselor legate de interpretarea dată de Consiliul Baroului Cluj prin Hotărârea nr.108/ 13.05.2024. Practic, prin adoptarea acestei hotărâri pare că s-ar recunoaște implicit că Hotărârea nr. 108/13.05.2024 a fost emisă cu încălcarea normelor de competență reglementate de art. 65 alin. (1) lit. ț) din Legea nr. 51/1995.
4. Încălcarea art. 55 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 51/1995
Nu în ultimul rând, rezultă din cuprinsul Hotărârii nr. 108/13.05.2024 a Consiliului Baroului Cluj că aceasta a fost adoptată în baza art. 55 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 51/1995, care se referă, în principiu, la atribuția acestuia de organizare a controlului profesional și de soluționare a sesizărilor. Prin urmare, acest temei nu conferă Consiliului Baroului vreo prerogativă de a stabili acțiuni sau inacțiuni care constituie abateri disciplinare și nici de a emite hotărâri interpretative, această atribuție aparținând exclusiv Consiliului UNBR.
Îndoielile privind legalitatea Hotărârii mai sus citate a Baroului Cluj par cu atât mai justificate cu cât chiar unul dintre membrii consiliului acestui Barou a contestat legalitatea ei la UNBR, solicitând, conform argumentelor detaliate aici, anularea acesteia pe motive de nelegalitate, subliniind astfel neclaritățile și potențialele abateri de la Statutul profesiei de avocat.
În continuare, trebuie menționat că interdicția impusă de Baroul Cluj este în contradicție inclusiv cu legislația europeană privind concurența.
Din această perspectivă relevante sunt dispozițiile art. 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) care interzic acordurile și practicile concertate care pot afecta comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne. În acest sens, o măsură care limitează utilizarea tehnologiilor de promovare precum Google Ads poate fi văzută ca o încercare de a manipula piața și de a împiedica libera concurență, ceea ce contravine reglementărilor UE.
Totodată, conform art. 56 din TFUE, restricționarea libertății de a presta servicii în cadrul Uniunii Europene este interzisă. Prin urmare, avocații ar trebui să aibă dreptul de a-și promova serviciile prin orice mijloace legale, inclusiv prin Google Ads, fără a fi supuși unor restricții arbitrare sau discriminatorii impuse de organele profesionale locale.
La nivel internațional, utilizarea tehnologiilor online pentru promovarea serviciilor legale este recunoscută și încurajată, ca parte a adaptării la o lume digitală. Comisia Europeană, prin inițiativele sale de digitalizare a economiei, promovează utilizarea instrumentelor online pentru a sprijini întreprinderile și profesiile liberale în activitatea lor. Interzicerea acestei practici izolează avocații din Baroul Cluj de tendințele globale și poate împiedica competitivitatea acestora la nivel european.
