Lege practici concurență neloială
Cadrul normativ care reglementează aspectele referitoare la practicile concurențiale neloiale este asigurat de dispozițiile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale.
Astfel, în sensul acestei legi, concurența loială reprezintă: „situația de piață în care fiecare întreprindere încearcă să obțină vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe; “
Concurența neloială reprezintă, în schimb, orice manifestare de concurență contrară practicilor cinstite și bunei credințe în segmentul industrial/comercial.
Exemple practici concurențiale neloiale
Elementul comun tuturor manifestărilor concurențiale neloiale de pe piață este caracterul inechitabil și disproporția de putere care se naște între competitori. Cele mai reprezentative acte subordonate concurenței neloiale sunt:
- generarea confuziei; furnizarea unor informații înșelătoare; denigrarea competitorilor; divulgarea informațiilor secrete; comportamentul de tip parazitar; publicitatea comparativă.
Este, de asemenea, practică de concurenţă neloială exploatarea poziţiei superioare de negociere a unei întreprinderi faţă de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relaţie comercială de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ şi să afecteze concurenţa pe piaţă, realizată prin:
- refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii;
- nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziţia;
- impunerea unor condiţii nejustificat de oneroase sau discriminatorii faţă de obiectul contractului sau modificarea;
- încetarea nejustificată a relaţiilor comerciale cu întreprinderea parteneră.
Generarea confuziei
- Competitorilor li se interzice să folosească mărci, semne, etichete, slogane, ambalaje, forme, culori sau alte caracteristici distinctive utilizate de un alt competitor, dacă utilizarea respectivă este menită să creeze confuzie și să inducă în eroare clientela.
Răspândirea informațiilor înșelătoare
- În această categorie intră afirmațiile de natură să distorsioneze realitatea și să-l pună pe unul dintre competitori într-o lumină pozitivă. Nu e necesar ca informațiile să fie false în totalitate, fiind suficient ca adevărul să fie manipulat prin omisiune pentru a reține înșelăciunea ca practică neloială.
Discreditarea competitorilor
- De regulă, în această categorie se regăsește orice afirmație falsă de natură să afecteze clientela comercială a unui competitor. Această denigrare ia forma unui atac direct asupra unui business sau a unui om de afaceri prin răspândirea de informații false și prejudicioase.
Divulgarea unor informații secrete
- Secretul comercial este o informație necunoscută la nivel general, inaccesibilă, valoroasă prin faptul că este secretă, pentru a cărei păstrare, persoana care deține în mod legal controlul asupra acesteia, a luat măsuri rezonabile de protecție și conservare.
Un exemplu de astfel de informații care intră în sfera secretului comercial ar putea fi: listele cu clienți, o strategie eficientă de marketing sau o rețetă confidențială.
Deturnarea clientelei unei întreprinderi concurente de către un fost sau actual angajat
- Această practică neloială se regăsește în relație de conexitate cu dezvăluirea unor informații secrete, întrucât, de regulă, se realizează prin folosirea angajat/fost angajat a unor informaţii despre care acesta avea cunoştinţă la momentul săvârşirii faptei că reprezintă secrete comerciale sau informaţii confidenţiale şi a căror dezvăluire poate dăuna semnificativ intereselor acelei întreprinderi.
Comportamentul parazitar
- Este cuprinsă în noțiunea de comportament parazitar activitatea unui competitor care trage foloase de pe urma realizărilor altui competitor de pe piață, încercând să își asocieze imaginea cu a acestuia pentru înșela consumatorii.
Publicitatea comparativă
- În acest caz, competitorul se raportează la un producător relevant de pe piață, încercând fie să convingă consumatorii că produsele comercializate de el sunt de aceeași calitate, fie denigrând produsul competitorului pentru a-l valorifica pe al său.
Ambele referiri sunt ilegale, indiferent că se fac prin numire directă sau prin menționarea unor caracteristici care fac ușor de identificat competitorul comparat.
Ce este un cartel?
O altă practică expres interzisă de lege este constituirea cartelurilor. Un cartel presupune înțelegerea dintre doi/mai mulți competitori, menită să orchestreze conduita acestora pe piață în vederea dezechilibrării concurenței.
În acest caz, vorbim fie de împărțirea pieței și a clientelei, fie de fixarea prețurilor, trucarea licitațiilor, stabilirea nivelului de producție, restricţionări ale importurilor sau exporturilor, manipularea procedurilor de cerere de oferte sau despre orice alte acte ilicite care afectează libera circulație a produselor sau activitatea competitorilor.
Sancțiuni
Autoritatea competentă să constate și să sancționeze practicile neloiale este Consiliul Concurenței, care în funcție de gravitatea faptei poate aplica amenzi de la 5.000 la 100.000 lei.
În funcție de prejudiciul cauzat, de natura faptelor și de măsura în care întrunesc sau nu condițiile de tipicitate ale infracțiunii, practicile neloiale pot intra sub incidența codului penal și pot fi pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
Astfel, conform Legii 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, constituie contravenţii săvârşirea practicilor de concurenţă neloială care afectează interesul public, prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), alin. (2) şi alin. (3) din lege, şi se sancţionează cu:
- amendă de la 50.000 lei la 500.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane juridice;
- amendă de la 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice.”
De asemenea, sunt contravenții și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei (5.000 lei – 50.000 lei în cazul autorităţilor şi instituţiilor publice), respectiv cu amendă de la 600 lei la 2.500 lei pentru persoanele fizice, următoarele fapte:
- furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate potrivit prevederilor art. 34 din legea nr. 11/1991;
- furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor desfăşurate;
- refuzul nejustificat al întreprinderilor de a se supune inspecţiilor desfăşurate potrivit prevederilor art. 34 alin. (4) din lege;
- nerespectarea măsurilor impuse de către Consiliul Concurenţei prevăzute la art. 31 alin. (8) şi (9) din lege.
Totodată, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:
- folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
- folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări sau a altor informaţii confidenţiale în legătură cu acestea, transmise autorităţilor competente în scopul obţinerii autorizaţiilor de comercializare a produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care conţin compuşi chimici noi;
- divulgarea, achiziţionarea/utilizarea secretului comercial de către terţi, ca rezultat al unei acţiuni de spionaj comercial ori industrial, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
- producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare ori vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând menţiuni false privind: – brevetele de invenţii; – brevetele pentru soiuri de plante; – mărcile; – indicaţiile geografice; – desenele ori modelele industriale; – topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuală (ex: aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare şi altele asemenea); – originea şi caracteristicile mărfurilor; – numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi comercianţi şi pe beneficiari.
