De cele mai multe ori, contribuabilii persoane fizice, fie că sunt PFA, profesii liberale, cei care închiriază imobile, investesc pe bursă sau realizează venituri din surse independente se confruntă cu nelămuriri în privința termenelor legale și a riscurilor generate de nerespectarea acestora. Statul nu este doar un colector pasiv al obligațiilor fiscale, ci un actor activ în raporturile juridice cu cetățenii săi, iar Codul de procedură fiscală este instrumentul prin care se asigură acest echilibru între drept și obligație.
Pentru a înțelege termenul limită până la care se poate plăti impozitul pe venit fără a atrage penalități, trebuie mai întâi clarificat când apare această obligație și cum este calculată. Orice persoană care obține venituri supuse impozitării este obligată să depună anual declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate. Această declarație trebuie completată și transmisă, de regulă, până la data de 25 mai a fiecărui an pentru veniturile estimate din anul în curs, dar și pentru cele realizate în anul anterior. Termenul de 25 mai reprezintă data pentru depunerea declarației și pentru achitarea impozitului, iar plata efectivă a sumei datorate se consideră scadentă tot la această dată.
Așadar, în mod concret, impozitul pe venit trebuie achitat până cel târziu în data de 25 mai inclusiv, iar orice plată efectuată după acest termen atrage în mod automat calculul de dobânzi și penalități de întârziere. Nu există o perioadă de grație propriu-zisă în care se poate întârzia plata fără consecințe. Codul de procedură fiscală prevede că, pentru fiecare zi de întârziere, se calculează dobânzi în cuantum de 0,02% din suma restantă, iar penalitățile de întârziere sunt de 0,01% pe zi. Acestea se cumulează, iar în timp, pot ajunge la sume deloc neglijabile, în special dacă neplata se prelungește pe luni sau chiar ani.
Este relevant de menționat că, deși termenul de 25 mai este ferm, totuși, nu în toate cazurile contribuabilii cunosc exact suma pe care o au de plată. În special în cazul persoanelor care realizează venituri din surse variate precum chirii, activități independente, criptomonede sau dividende din străinătate, iar calculele nu sunt întotdeauna simple. În astfel de situații, este esențial ca persoana să apeleze la un consultant fiscal sau să utilizeze simulatorul pus la dispoziție de ANAF pentru completarea corectă a declarației unice. Nedeclararea veniturilor sau declararea eronată nu doar că poate conduce la recalculări ulterioare și majorări de întârziere, dar poate atrage și răspunderea contravențională sau în alte cazuri, cea penală.
Un alt aspect important este că în contextul digitalizării administrației fiscale, ANAF transmite notificări și somații tot mai des prin Spațiul Privat Virtual în format electronic. Aceasta înseamnă că lipsa unei notificări pe hârtie, prin poștă, nu scutește contribuabilul de obligații. Legea prevede că notificarea electronică este suficientă și produce efecte juridice depline, ceea ce înseamnă verificarea contulului SPV poate scuti contribuabilul de plata penalităților. Practic, cine nu își monitorizează comunicările oficiale riscă să piardă din vedere termenul de plată, și fie în întârziere și să se confrunte cu măsuri de executare silită, chiar fără să fi realizat pe deplin acest lucru.
Executarea silită fiscală, în România, este o procedură cu un grad ridicat de automatizare. Spre deosebire de litigiile civile, în care creditorul trebuie să obțină o hotărâre judecătorească pentru a putea executa silit un debitor, în materia obligațiilor fiscale, statul nu are nevoie de această etapă. Titlul executoriu este chiar decizia de impunere sau somația emisă de ANAF, astfel încât poprirea conturilor bancare sau sechestrul pe bunuri poate avea loc într-un interval extrem de scurt. Sunt nenumărate cazuri în practică în care persoane fizice s-au trezit cu conturile blocate pentru datorii relativ mici, de ordinul a câtorva sute de lei, tocmai din cauza faptului că au depășit termenul legal fără să fi solicitat o amânare sau să fi achitat obligația respectivă.
Plata impozitului pe venit se poate face în mai multe moduri: fie prin virament bancar în contul trezoreriei de care aparține contribuabilul, fie numerar sau cu cardul la ghișeul ANAF, fie, cel mai simplu, online prin platforma Ghișeul.ro. O metodă modernă, rapidă și sigură pentru achitarea impozitului este utilizarea acestei platforme oficiale. Plata se poate face fără autentificare, iar întregul proces durează doar câteva minute. Persoana interesată accesează site-ulwww.ghiseul.ro, selectează opțiunea „Plată fără autentificare” și completează câmpurile necesare: județul în care are domiciliul, tipul instituției, respectiv „Impozite și taxe locale” și primăria corespunzătoare domiciliului. Ulterior, din lista de taxe disponibile, se selectează „Impozit pe venit”, se introduce suma exactă datorată conform legii sau mențiunilor instanței ori deciziei de impunere, iar apoi se completează datele de identificare. După acceptarea termenilor și condițiilor, plata se finalizează printr-un card bancar valabil. Confirmarea plății este transmisă instant prin e-mail sub forma unui document PDF, care poate fi păstrat ca dovadă și atașat în relația cu ANAF, dacă este necesar.
În ceea ce privește veniturilor obținute de românii din străinătate. Mulți cetățeni consideră, în mod eronat, că dacă veniturile lor sunt realizate în altă țară, atunci nu sunt obligați să le declare în România. Totuși, dacă aceștia au domiciliul fiscal în România sau nu și-au stabilit rezidența fiscală în alt stat, au obligația de a declara aceste venituri și de a achita, în unele cazuri, diferența de impozit datorat. Lipsa declarării acestora nu doar că atrage recalcularea sumelor cu penalități și dobânzi, dar poate fi calificată drept evaziune fiscală dacă este vorba despre sume semnificative.
Dincolo de aspectul juridic și fiscal, întârzierea plății impozitului pe venit transmite un semnal negativ în raport cu instituțiile statului și poate afecta inclusiv relația contribuabilului cu sistemul bancar. În momentul în care o persoană solicită un credit sau o finanțare, situația sa fiscală este verificată, iar existența unor datorii restante poate influența decizia instituției financiare. De asemenea, pentru cei care participă la proceduri de achiziții publice sau vor să devină furnizori pentru stat, lipsa unui certificat fiscal curat poate însemna excluderea automată.
Așadar, dacă ne întrebăm cât timp putem întârzia plata impozitului fără penalități, răspunsul este simplu și lipsit de echivoc: nicio zi după termenul legal. Consecințele nu se văd imediat, dar ele se acumulează în tăcere și devin costisitoare. Este mult mai înțelept să acționăm preventiv, să ne informăm corect și să nu ignorăm aceste obligații aparent banale, dar profund importante în economia personală și în raporturile noastre cu statul. Fiscalitatea nu este un domeniu în care să ne permitem pasivitate.
