În era digitală, prezența pe platformele de socializare a devenit o obișnuință pentru persoane din diverse arii de activitate profesională, iar magistrații nu fac excepție. Cu toate acestea, datorită naturii sensibile a profesiei pe care o exercită, judecătorii și procurorii trebuie să adopte o abordare echilibrată în utilizarea rețelelor social media.
Conform art. 4 alin. (3) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor :„Judecătorii și procurorii își desfășoară activitatea cu bună-credință și în mod imparțial, asigurând inclusiv aparența de imparțialitate.”
În acest sens, Ministerul Public a publicat un Îndrumar de bune practici privind activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media/platformele online care vine în completarea Codului Deontologic și a altor legi speciale.
Impactul utilizării necorespunzătoare a platformelor sociale de către judecători și procurori poate avea consecințe negative asupra procesului judiciar și a încrederii publice în sistemul de justiție.
Câteva cazuri internaționale ilustrează aceste riscuri. În Statele Unite, o decizie a Curții Supreme din Arkansas a condus la anularea unei sentințe capitale din cauza unor postări pe Twitter făcute de un judecător în timpul deliberărilor, subliniind importanța păstrării confidențialității în etapa deliberării.
În Franța, utilizarea rețelelor sociale în timpul procedurilor judiciare a atras sancțiuni pentru un judecător și un procuror care au comentat în timp real pe Twitter despre un proces în desfășurare. Consiliul Superior al Magistraturii francez a subliniat incompatibilitatea fundamentală dintre folosirea platformelor sociale în contextul unei ședințe de judecată și obligațiile inerente statutului de magistrat.
Un alt caz notabil provine din Canada, unde o judecătoare a fost nevoită să se pensioneze anticipat ca urmare a unor comentarii postate pe Facebook la adresa a doi colegi. Aceasta a făcut referire la aceștia folosind inițialele lor și a caracterizat drept „ridicolă”o sentință pe care o considerase prea blândă.
Ce reguli trebuie să respecte procurorii și judecătorii în social media?
În primul rând, crearea unui cont pe social media nu contravine codului deontologic, însă utilizarea acestuia trebuie să fie în concordanță cu obligațiile profesionale. Magistrații pot împărtăși aspecte din viața personală, hobby-uri și interese profesionale, atâta timp cât acestea nu încalcă normele deontologice.
Totuși, este necesar ca în cadrul postărilor, să se mențină imparțialitatea. Judecătorii și procurorii sunt sfătuiți să evite exprimarea opiniilor despre cazuri în curs de soluționare sau să critice activitatea colegilor lor. De asemenea, este interzisă susținerea sau promovarea oricăror partide politice sau candidați la alegeri.
În ceea ce privește conținutul postat, se recomandă prudență. Fotografiile sau înregistrările video care ar putea submina demnitatea funcției judiciare sunt strict interzise. În plus, magistrații sunt încurajați să fie atenți la postările de la evenimente sociale, pentru a nu expune inadvertent alte persoane.
Un aspect interesant se referă la evitarea reclamei mascate. Judecătorii și procurorii nu ar trebui să-și folosească statutul pentru a promova interese economice ale altor persoane sau să se implice în activități de marketing.
În ceea ce privește libertatea de exprimare, aceasta nu este anulată, dar trebuie exercitată cu precauție. Magistrații pot participa la dezbateri profesionale și pot exprima opinii despre reforme legislative, însă într-o manieră echilibrată și folosind un limbaj decent și argumentat.
În ceea ce privește lista de contacte pe platformele sociale, magistrații se confruntă cu o serie de considerente etice și profesionale:
- Acceptarea avocaților ca prieteni virtuali este permisă. Simpla conexiune online cu un avocat care ulterior asigură într-un caz ce intră în competențele magistratului, NU este considerată, în sine, un motiv de îndoială asupra imparțialității magistratului;
- Jurnaliștii pot fi, de asemenea, incluși în lista de prieteni. Această asociere nu implică automat o afiliere a magistratului la opiniile sau politicile editoriale ale acelor publicații media;
- Relațiile online cu politicieni necesită o atenție specială. Deși nu este interzisă, o astfel de conexiune nu trebuie interpretată ca o afiliere politică;
- Magistrații sunt încurajați să fie selectivi în acceptarea cererilor de prietenie, evitând adăugarea în masă a contactelor doar pentru a-și mări lista de prieteni.
În plus, este strict interzisă acceptarea în lista de prieteni a martorilor, avocaților părților sau a altor persoane implicate într-un caz aflat pe rolul magistratului, dacă acesta cunoaște calitatea lor procesuală.
Relativ la acest ultim aspect, relația pe social media dintre judecători și alți participanți din proces, care reflectă o relație de prietenie în viața reală, poate constitui un caz de incompatibilitate a magistratului care se soluționează potrivit legii.
Spre exemplu, art.(1) 42 pct. 13 din Codul de Procedură Civilă definește un caz de incompatibilitate relativă, respectiv: „Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii: atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.”
O astfel de situație, prin coroborarea mai multor probe care atestă imparțialitatea judecătorului, poate conduce la recuzarea acestuia în conformitate cu art. 44 alin. (1) dinCodul de Procedură Civilă care prevede că: „Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.”
Totuși, judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abţine în cazul în care se află într-un caz de incompatibilitate.
