Demararea unui proces civil în instanță este adesea costisitor. Pe lângă onorariul avocațial, în anumite cazuri, taxele de timbru aferente soluționării cererii, pot fi într-un cuantum ridicat, existând totuși și cereri care sunt scutite de taxa de timbru.
Taxa de timbru este o obligație pecuniară, definită de lege prin art. 1 alin. 2 din OUG nr. 80/2013: „Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Taxa judiciară de timbru
Taxa judiciară de timbru, în limbaj curent „taxa de timbru”, reglementată prin O.U.G. nr. 80/2013, reprezintă contravaloarea serviciilor prestate de instanțele judecătorești și se achită la unitatea administrativ-teritorială de la domiciliul plătitorului. Plata acesteia este obligatorie pentru accesul la justiție în materie civilă, iar dovada achitării se depune în original la dosarul cauzei.
Obligația de plată revine reclamantului, însă și pârâtul poate fi ținut la plata unei taxe separate în cazul formulării unor cereri proprii printr-o cerere reconvențională.
Calculul taxei de timbru
Cuantumul taxei judiciare de timbru se stabilește diferențiat, în funcție de caracterul evaluabil sau neevaluabil în bani al cererii. Pentru acțiunile evaluabile în bani, taxa se calculează procentual, conform unor praguri progresive prevăzute de lege. Pentru cererile neevaluabile în bani, precum cele din materia dreptului familiei, legiuitorul a stabilit taxe fixe.
În materia partajului judiciar se aplică reguli speciale. Conform Art. 5 OUG nr. 80/2013 modificat prin Legea nr. 268 din 30 octombrie 2024, cererile referitoare la partaj sunt taxate cu jumătate din taxa prevăzută în art. 3 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 pentru cererile privind:
- stabilirea bunurilor supuse împărțelii, la valoarea acestora;
- creanțele pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună;
- raportul donațiilor;
- reducțiunea liberalităților excesive;
- partajul propriu-zis, la valoarea masei partajabile.
Conform art. 3 alin. (1) din OUG 80/2013: „Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;
b) între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;
c) între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;
d) între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;
e) între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei”.
În situația în care mai multe dintre aceste cereri sunt formulate în aceeași acțiune, se va percepe o singură taxă, calculată la valoarea cea mai mare. Pentru cererile privind stabilirea calității de coproprietar sau moștenitor și determinarea cotelor-părți aferente, se aplică o taxă fixă de 50 lei pentru fiecare coproprietar sau moștenitor în parte. Suplimentar, art. 11 alin. (1) lit. a) prevede că în cazul în care partajul face obiectul unei înțelegeri sau acord de mediere, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate conform art. 5.
Conform art. 29 din OUG nr. 80/2013, anumite cereri sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, mai exact cele referitoare la:
- stabilirea și plata pensiilor, precum și alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
- stabilirea și plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de protecție socială prevăzute de lege;
- obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;
- stabilirea și acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
- adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
- protecția drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor;
- valorificarea drepturilor Societății Naționale de Cruce Roșie;
- exercitarea drepturilor electorale;
- stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;
- drepturile și interesele legitime pretinse de foștii deținuți și persecutați pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;
- orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.
Plata taxei judiciare de timbru
În materia obligației de plată a taxei de timbru, deși în viziunea generală reclamantul este cel care suportă această sarcină, legiuitorul a instituit principiul conform căruia taxa este „datorată de orice parte din proces care introduce o cerere”, inclusiv pe cale reconvențională. Mai mult, în cazul cererilor formulate de mai mulți reclamanți având ca obiect drepturi sau obligații comune, aceștia sunt obligați să „achite în solidar” cuantumul taxei judiciare de timbru.
Restituirea taxei judiciare de timbru
În ceea ce privește restituirea taxei judiciare de timbru, aceasta este posibilă în mai multe situații expres prevăzute de lege. Printre acestea se numără:
- Se restituie complet taxa judiciară de timbru:
- când taxa plătită nu era datorată;
- când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
- când acțiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale;
- în cazul în care instanța de judecată se declară necompetentă, trimițând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicțională, precum și în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competența instanțelor române;
- în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abține sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă;
- în alte cauze expres prevăzute de lege;
- Se restituie jumătate din taxa judiciară de timbru:
- când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;
- când, în procesul de divorț, părțile au renunțat la judecată ori s-au împăcat;
- când părțile încheie, în cursul procesului, un compromis potrivit prevederilor art. 551 din Codul de procedură civilă și instanța a luat act de renunțarea la judecată;
- când părțile pun capăt procesului, prin încheierea unei tranzacții în condițiile art. 438 și următoarele din Codul de procedură civilă;
- când pârâtul achiesează la pretențiile reclamantului;
- Taxa judiciară de timbru se restituie proporțional cu admiterea contestației:
- când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă;
- Se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluționat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești:
- când probele au fost administrate de către avocați sau consilieri juridici.
Procedura de recuperare a taxei de timbru presupune parcurgerea mai multor etape. Astfel, cererea de restituire se adresează inițial instanței judecătorești unde s-a introdus acțiunea și, ulterior soluționării favorabile, se va depune la unitatea administrativ-teritorială care a încasat taxa.
Acest drept poate fi exercitat într-un termen de prescripție de un an de la data nașterii sale, respectiv de la momentul apariției uneia dintre situațiile care justifică restituirea.
În plus, legiuitorul a prevăzut posibilitatea acordării ajutorului public judiciar pentru persoanele cu venituri reduse sau lipsite de venituri, acestea putând beneficia de scutire de la plata taxei judiciare de timbru în condițiile legii. Așadar, în situații justificate de dificultăți financiare, instanța poate acorda facilități sub forma reducerii, eșalonării sau scutirii de la plata taxei.
