Legea 95/2006 prevede mai multe modalități de obținere a statutului de asigurat în sistemul de sănătate.
Calitatea de asigurat se dovedește fie prin deținerea „cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, prin documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS sau chiar prin adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului naţional sau adeverinţa de asigurat eliberată de casa de asigurări la care este înscris asiguratul în condiţiile normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat.”
Dar, care sunt persoanele beneficiare ale asigurării de sănătate în România? Potrivit Legii nr. 95/2006, pentru a avea calitatea de asigurat, o persoană trebuie să se încadreze în una din ipotezele de mai jos:
- Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară;
- Cetățenii străini și apatrizii care au obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România;
- Cetățenii statelor membre UE, SEE și Confederației Elvețiene, fără asigurare valabilă în România încheiată în alt stat membru, care au obținut dreptul de rezidență în România pentru o perioadă ce depășește 3 luni;
- Persoanele din statele membre UE, SEE și Confederației Elvețiene care îndeplinesc condițiile de lucrător frontalier, desfășurând activități salariate sau independente în România, cu rezidența în alt stat membru unde se întorc cu regularitate zilnică sau cel puțin săptămânală;
- Pensionarii din sistemul public de pensii care și-au stabilit reședința într-un stat membru UE, SEE sau Confederația Elvețiană, sau domiciliul într-un stat cu care România are acord bilateral de securitate socială incluzând prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, și care nu mai au domiciliul în România.
În concret, principalele categorii de asigurați sunt:
- Persoane beneficiare de asigurare gratuită:
- Minori sub 18 ani;
- Tineri între 18-26 ani, studenți fără venituri;
- Tineri proveniți din sistemul de protecție a copilului, până la 26 de ani;
- Persoane cu dizabilități;
- Soți, soții și părinți în îngrijirea unui asigurat;
- Beneficiari ai unor legi speciale;
- Femei însărcinate sau lăuze;
- Persoane cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate.
- Persoane asigurate, cu plata contribuției din alte surse:
- Militari în termen;
- Persoane în concediu medical sau pentru creșterea copilului;
- Deținuți sau persoane în arest preventiv;
- Șomeri și beneficiari de ajutor social;
- Pensionari cu venituri sub limita impozabilă.
- Persoane asigurate care plătesc contribuția:
- Salariați;
- Liber profesioniști;
- Persoane cu venituri din agricultură, silvicultură sau alte surse impozabile.
Pentru fiecare categorie sunt necesare documente justificative. Asigurații au obligația de a informa CAS despre schimbările care pot duce la modificarea statutului lor de asigurat.
Cum pot avea un coasigurat la CAS?
Art. 224 alin. (1) lit. c) prevede că „Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei, în condiţiile art. 154 din Legea nr.227/2015, cu modificările şi completările ulterioare: […] c) soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate”. Prin urmare, dacă aceștia se află în întreținerea unei persoane asigurate și vor fi beneficiari ai asigurării la CAS, prin intermediul acesteia, practic, vor dobândi calitatea de „coasigurat”.
Mai mult de atât, Ordinului CNAS nr. 1549/2018 aduce clarificări în ceea ce privește statutul coasiguraților. Astfel, sistemul de asigurări de sănătate din România oferă posibilitatea anumitor persoane să dobândească statutul de coasigurat, beneficiind astfel de servicii medicale fără a plăti contribuția de sănătate.
Această categorie include soții/soțiile și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate.
Pentru a obține calitatea de coasigurat, sunt necesare mai multe documente:
- Copii ale actelor de identitate;
- Declarații pe propria răspundere privind lipsa veniturilor și întreținerea de către asigurat;
- Acte care dovedesc relația de rudenie.
Reținem, însă, că persoanele coasigurate nu pot avea, la rândul lor, coasigurați.
Angajații care doresc să ia în întreținere un membru de familie fără venituri trebuie să informeze angajatorul și să furnizeze documentele necesare, conform Ordinului CNAS nr. 1549/2018: acte de identitate, dovezi ale relației de rudenie și declarații pe propria răspundere privind lipsa veniturilor și întreținerea.
Normele metodologice aprobate prin Ordinul CNAS nr. 1549/29.11.2018 specifică că statutul de coasigurat este valabil doar atâta timp cât persoana care îi oferă întreținere rămâne asigurată.
Legislația detaliază categoriile de persoane care pot avea coasigurați, incluzând beneficiari ai unor legi speciale, persoane cu handicap, persoane aflate în concedii medicale sau de creștere a copilului, șomeri, beneficiari de ajutor social și pensionari.
De asemenea, sunt eligibile persoanele care realizează venituri conform art. 155 și art. 180 din Codul fiscal.
Potrivit art. 155, care enumeră categoriile de venituri supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, contribuabilii prevăzuți la art. 153 alin. (1) lit. a)-d) vor plăti această contribuție pentru veniturile din salarii, pensii peste 4.000 lei lunar, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, investiții și alte surse.
Conform art. 180, pot opta pentru plata contribuției la CASS persoanele cu venituri anuale sub 6 salarii minime brute enumerați la art. 155 alin. (1) lit. c)-h), cele fără venituri prevăzute la art. 155, și cele cu venituri pentru care nu se datorează CASS.
Citește dacă un pensionar poate avea coasigurat?
