Un nou tip de schemă infracțională de tip Caritas circulă în mediul online. Aceasta are ca și debut o postare sponsorizată pe platforma de socializare Facebook care redirecționează utilizatorul către o pagină clonă după adevărul.ro.
Conținutul articolului prezintă o presupusă discuție între Serghei Mizil care ar fi dezvăluit accidental secretul prin care s-ar fi îmbogățit și moderatorul Gojira în cadrul seriei de podcasturi aparținând celui din urmă, intitulată Aproximativ discuții.
Dialogul fabricat care nu a fost purtat în realitate conține afirmații false despre o așa-zisă platformă de investiții numită Nearest Edge. Aceasta promite câștiguri rapide, fiind prezentată în mod nereal ca modalitatea prin care, invitatul Serghei Mizil, s-ar fi îmbogățit.
Primul indiciu care ne arată că este vorba despre o schemă frauduloasă este faptul că pagina încearcă să imite aspectul site-ului adevărul.ro, însă adresa URL este complet diferită de cea a publicației reale.
Astfel, prin fabricarea unei discuții care nu s-a purtat în realitate, se promovează Nearest Edge, o platformă de investiții prezentată ca o soluție revoluționară bazată pe inteligență artificială pentru tranzacționarea criptomonedelor.
Astfel, profitând de imaginea și credibilitatea celor două persoane în spațiul public, se insuflă ideea unei șanse de câștig amețitor, respectiv un depozit minim de doar 1035 lei ar putea genera profituri astronomice în câteva săptămâni sau luni.
Pentru a-și întări credibilitatea, articolul include o serie de „dovezi” cum ar fi comentarii false ale utilizatorilor mulțumiți, un extras de cont bancar fabricat care demonstrează profiturile uriașe care s-ar fi încasat prin utilizarea platformei.
Mai mult, se menționează inclusiv că moderatorul Gojira ar fi încercat platforma și ar fi câștigat bani „în direct”, aspect care nu are niciun fundament în realitate.
Totul este împachetat într-un sentiment de urgență, sugerând că această oportunitate unică ar putea dispărea în orice moment.
Mai mult, pentru a se capta interesul utilizatorului, se sugerează că Banca Centrală a României ar fi încercat să oprească emisiunea, adăugând un fals sentiment de urgență. Mai apoi l-ar fi dat în judecată pe Serghei Mizil, pentru că ar fi dezvăluit accidental acest secret.
În mod evident, nu există niciun proces înregistrat pe portalul instanțelor de judecată având ca părți pe Serghei Mizil și Banca Centrală a României.
Astfel, este evident că Serghei Mizil nu a făcut astfel de declarații, iar Banca Națională a României nu a fost implicată în acest scenariu fictiv. În această situație este vorba despre o infracțiune clasică de înșelăciune.
Toate aceste informații pot fi verificate prin simpla vizionare a podcast-ului disponibil pe canalul de YouTube Happy Fish. https://www.youtube.com/watch?v=VlQQM6JoNWk
Mai mult, accesând link-ul pus la dispoziție de către cei care au prelucrat această știre falsă, utilizatorul este redirecționat pe site-ul platformei care prezintă, în mod nereal, și alți presupuși investitori persoane publice, cum ar fi Cătălin Măruță, Mihai Gâdea, Dan Badea și Mihai Bendeac.
Conform art. 244 din Codul Penal, infracțiunea de înșelăciune este definită ca acțiunea prin care o persoană o induce în eroare pe alta, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust prin care produce o pagubă.
Astfel, situația analizată întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de înșelăciune, respectiv:
- Inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase – discuția fictivă dintre Gojira și Serghei Mizil și modalitatea prin care s-ar fi îmbogățit acesta prin utilizarea platformei Nearest Edge.
- Conduita autopăgubitoare a victimei – în baza informațiilor mincinoase, victima este convinsă să transfere bani către aplicație, investiție care nu va genera un profit precum se promite prin știrea falsă.
- Îmbogățirea autorului.
După cum se poate observa, știrea falsă prin intermediul căreia se perpetuează această schemă frauduloasă profită de popularitatea și imaginea mai multor persoane publice.
În ceea ce privește persoanele publice prezentate ca utilizatori ai platformei, acestora le este lezat dreptul la demnitate și la propria imagine, devenind incidente următoarele texte legale:
- art. 72 Codul Civil: „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”
- art. 73 Cod Civil: „(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.”
Schema infracțională analizată prezintă încă de la început indicii prin care se poate identifica natura falsă a informațiilor, motiv pentru care demascarea acesteia a fost una relativ simplă.
Totuși, pot exista multe alte escrocheii de tip „easy money” prin investiții minime, executate într-o manieră mai rafinată, de aceea, facem următoarele recomandări:
- Verificați întotdeauna sursa informației. Asigurați-vă că sunteți pe un site oficial, având în vedere că adresa URL poate părea similară, dar adesea conține mici diferențe.
- Fiți sceptici față de promisiunile de câștiguri rapide și fără efort. Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, probabil că este vorba de o schemă frauduloasă.
- Nu cedați presiunii de a acționa rapid. Schemele frauduloase adesea creează un fals sentiment de urgență pentru a vă determina să luați decizii pripite.
- Fiți precauți cu platformele care solicită un „depozit minim” pentru a începe. Acesta este modalitatea clasică de a atrage victime în astfel de scheme.
