În data de 1 august 2024, a intrat în vigoare Actul Legislativ al Uniunii Europene în domeniul Inteligenței Artificiale („AI Act”).
Acesta a fost elaborat cu scopul de a garanta că sistemele de inteligență artificială concepute și implementate pe teritoriul Uniunii Europene respectă principiile etice și sunt însoțite de mecanisme eficiente de protecție a drepturilor fundamentale ale persoanelor.
AI Act își propune să stabilească un cadru normativ unitar, la nivelul pieței interne din Uniunea Europeană, în ceea ce privește tehnologiile de inteligență artificială, stimulând astfel crearea unui cadru propice pentru inovare și atragerea de investiții în acest sector.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, adoptarea legislației Uniunii Europene în domeniul inteligenței artificiale, cuprinsă în „Actul privind Inteligența Artificială”, reprezintă primul cadru juridic comprehensiv la nivel global care reglementează dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială.
Obiectivul principal al acestui regulament este de a asigura că tehnologiile de inteligență artificială, create și utilizate în spațiul european, respectă standardele etice, garantează protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor și promovează inovarea responsabilă în acest domeniu.
Actul introduce o abordare bazată pe evaluarea și gestionarea riscurilor, clasificând sistemele de inteligență artificială în patru categorii distincte: risc inacceptabil, risc ridicat, risc limitat și risc minim.
Sistemele considerate a prezenta un risc inacceptabil, precum cele utilizate pentru controlul cetățenilor sau manipularea comportamentului uman, sunt interzise în mod expres.
Pentru sistemele clasificate ca prezentând un risc inacceptabil, adică cele care prezintă un pericol pentru drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor sunt interzise total. Acestea includ sistemele AI care utilizează tehnologii ce au potențialul de a influența procesul decizional al indivizilor, subminând astfel autonomia acestora. De asemenea, se includ în această categorie și sistemele de evaluare socială și anumite aplicații de predicție a infracționalității.
În plus, sunt impuse restricții și asupra utilizării tehnologiilor biometrice în mediul de lucru și în spațiile publice, cu excepții limitate și bine definite pentru organele de aplicare a legii.
Pentru sistemele cu risc ridicat sunt reglementate cerințe stricte, incluzând evaluarea și atenuarea riscurilor, utilizarea de date de calitate, trasabilitate, documentație detaliată, informare clară a utilizatorilor, supraveghere umană și standarde înalte de securitate. Pentru acestea, autoritățile sunt obligate să implementeze „sandbox-uri de reglementare” pentru testarea și dezvoltarea conformă a acestor sisteme. Exemple de sisteme cu risc ridicat includ cele utilizate în recrutarea, evaluarea creditelor sau controlul roboților autonomi.
Pentru a facilita implementarea noului cadru de reglementare, Comisia Europeană a adoptat și „Pactul privind Inteligența Artificială”, o inițiativă care încurajează dezvoltatorii să adopte în avans principalele obligații prevăzute de act.
De asemenea, a fost înființat Oficiul European pentru Inteligența Artificială, care va supraveghea aplicarea și respectarea dispozițiilor actului concomitent cu autoritățile naționale competente.
Actul va deveni pe deplin aplicabil după o perioadă de tranziție de doi ani, cu excepția anumitor dispoziții care vor intra în vigoare mai devreme, cum ar fi interdicțiile, care devin obligatorii după șase luni și normele legale pentru modelele de inteligență artificială de uz general, care intră în vigoare după 12 luni de la adoptarea actului.
