Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că volumul cauzelor nou-intrate pe rolul instanțelor din România a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, atingând 2.500.002 dosare în 2024, față de 1.902.866 în 2020. Datele, publicate pe pagina de Facebook a instituției, arată o majorare procentuală de 31,38% în intervalul menționat, în condițiile în care schemele de personal nu au crescut proporțional.
Creșterea accelerată a numărului de dosare a coincis cu un deficit estimat de aproximativ 17% în rândul judecătorilor, ceea ce a condiționat gestionarea activității judiciare la sfârșitul anului 2024. La volumul de peste două milioane de dosare nou-intrate se adaugă stocul de cauze deja aflate pe rol, sporind presiunea asupra instanțelor judecătorești din întreaga țară.
Conform raportului remis public de CSM, numărul dosarelor nou-intrate a crescut anual, însă schemele de personal din instanțe nu au fost majorate în aceeași măsură, ceea ce a dus la un raport dosare/șemă foarte ridicat în anumite judecătorii. Această situație indică o distribuire inegală a încărcăturii de muncă între instanțele locale și evidențiază necesitatea unor intervenții pentru echilibrarea sarcinilor procesuale.
Top 10 instanțe cele mai încărcate în 2024 (dosare pe schemă):
- Judecătoria URZICENI – 2209
- Judecătoria SEGARCEA – 2011
- Judecătoria BOLINTIN VALE – 1955
- Judecătoria BECLEAN – 1941
- Judecătoria CORNETU – 1887
- Judecătoria BUFTEA – 1883
- Judecătoria RUPEA – 1858
- Judecătoria LUDUȘ – 1821
- Judecătoria OLTENIȚA – 1795
- Judecătoria SÂNNICOLAUL MARE – 1790
Datele publicate arată care sunt instanțele cu cea mai mare încărcătură raportată la schema de personal, indicator util pentru evaluarea necesarului de resurse umane și pentru prioritizarea intervențiilor administrative sau legislative. Aceste valori reflectă atât volumul cauzelor nou-intrate, cât și efectul cumulativ al stocului de dosare restante.
Impactul asupra cetățenilor este direct: o creștere rapidă a volumului de cauze, concomitent cu un deficit de magistrați, conduce la prelungirea termenelor de soluționare a litigiilor. În practică, acest lucru poate afecta accesul efectiv la un act de justiție într-un termen rezonabil, în condițiile în care întârzierea soluționării afectează protecția drepturilor și interesele părților implicate.
Pe termen mediu și lung, presiunea exercitată asupra sistemului judiciar poate genera întârzieri semnificative în emiterea hotărârilor, creșterea stocului de dosare și posibile repercusiuni asupra încrederii publice în capacitatea instituțiilor statului de a administra justiția eficient. Măsurile care ar putea fi avute în vedere pentru ameliorarea situației includ optimizarea proceselor administrative, redistribuirea personalului acolo unde încărcătura este excesivă și inițiative legislative pentru suplimentarea schemelor de personal, după analiza riguroasă a necesităților.
Informațiile citate provin din postarea publicată pe pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii, csm1909.ro. CSM rămâne sursa oficială a datelor prezentate, iar evoluțiile viitoare privind numărul de dosare și eventualele măsuri administrative sau legislative vor fi anunțate de instituție.
