De cele mai multe ori, întinderea unui proces, fie acesta civil sau penal, este de lungă durată. Este adevărat că, pentru anumite persoane, întârzierea primirii unei soluții poate prezenta beneficii, însă, de cele mai multe ori, cei implicați doresc soluționarea rapidă a cauzei.
Contestație durată proces penal
Din perspectivă penală, pentru accelerarea soluționării procesului, conform art. 448^1 alin. (1) din Codul de Procedură Penală: „Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, se poate face contestaţie, solicitându-se accelerarea procedurii.”
Cine poate formula contestația privind durata procesului?
În funcție de cine prezintă interes, contestația privind durata procesului poate fi formulată de:
- Suspect;
- Inculpat;
- Persoana vătămată;
- Partea civilă şi partea responsabilă civilmente;
În plus, în faza de judecată contestația poate fi introdusă şi de către procuror.
Totuși, pentru a putea fi formulată o astfel de contestație este necesar să fi trecut o durată de:
- cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;
- cel puţin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în primă instanţă;
- cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.
Conform art. 488^1 alin. (4) din Codul de Procedură Penală: „Contestaţia poate fi retrasă oricând până la soluţionarea acesteia. Contestaţia nu mai poate fi reiterată în cadrul aceleiaşi faze procesuale în care a fost retrasă”.
Conținutul contestației este reglementat de art. 488^3 din Codul de Procedură Penală, care prevede că aceasta „se formulează în scris şi va cuprinde:
a)numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice, respectiv denumirea şi sediul persoanei juridice, precum şi calitatea în cauză a persoanei fizice sau juridice care întocmeşte cererea;
b)numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;
c) adresa de corespondenţă;
d) denumirea parchetului sau a instanţei şi numărul dosarului;
e) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază contestaţia;
f) data şi semnătura”.
În faza urmăririi penale, aceasta se soluționează de judecătorul de drepturi și libertăți de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, iar în faza de judecată, acesta se soluționează de instanța ierarhic superioară.
La soluționarea contestației, se vor lua în considerare elemente precum natura şi obiectul sau complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanţi şi a dificultăţilor de administrare a probelor, faza procesuală în care se află cauza şi durata fazelor procesuale anterioare.
În plus se va ține cont de comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale şi procedurale şi din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor sale în cadrul procesului, dar și comportamentul celorlalţi participanţi în cauză, inclusiv al autorităţilor implicate.
Dacă în urma analizei acestor date, rezultă că este într-adevăr prezentă o întârziere nejustificată în ceea ce privește soluționarea cauzei judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa stabilesc termenele în care procurorul sau instanța de judecată trebuie să soluționeze cauza.
Tot pe calea admiterii contestației, conform art. 488^6 din Codul de Procedură Penală, se va stabili și termenul în care o nouă contestaţie nu poate fi formulată.
