Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prezintă o analiză comparativă privind salarizarea judecătorilor în Uniunea Europeană, pe baza studiului CEPEJ publicat în iulie 2025. Datele centralizate din 27 de state arată poziționarea României atât în funcție de venitul brut, cât şi de venitul net la început de carieră, context în care s-a reaprins dezbaterea publică asupra remuneraţiei magistraţilor.
Studiul CEPEJ, invocat de CSM în comunicatul transmis public, situează România în partea inferioară a clasamentelor analizate, aspect care are implicații asupra managementului resurselor umane în sistemul judiciar şi asupra percepției publice cu privire la remunerarea magistraților.
Principalele concluzii ale analizei
- În privința venitului brut al unui judecător la început de carieră, România se clasează pe locul 20 din 27 de state analizate; cele mai mari venituri brute medii la început de carieră sunt înregistrate în Irlanda, Danemarca şi Malta. Potrivit CSM, nivelul brut din România este similar cu cel din Lituania.
- La nivelul venitului net, cu includerea tuturor sporurilor, România ocupă locul 22 din 27, plasându-se spre finalul clasamentului. Această situaţie plasează România într-un interval apropiat de ţări precum Grecia, Slovenia şi Croaţia, care figurează între locurile 23-25 în acest top.
- CSM notează diferenţe salariale semnificative între ţările din faţa României: pozițiile imediat superioare — precum Polonia, Lituania şi Bulgaria — înregistrează venituri nete mai mari cu peste 20-30% faţă de România, la nivel lunar.
Date despre schema de posturi şi ierarhia remunerării în România
Potrivit comunicatului CSM, schema naţională cuprinde 5.345 de posturi pentru judecători, dintre care 2.463 de posturi (aproximativ 46%) sunt alocate judecătoriilor. Analiza CSM arată şi diferenţierea remunerării pe trepte: veniturile judecătorilor cu grad de tribunal sunt cu aproximativ 11% superioare celor de la nivelul judecătoriei, iar remuneraţia judecătorilor de curte de apel este cu circa 13% mai mare decât cea a judecătorilor de tribunal.
Aceste diferenţe reflectă o structură ierarhică a salarizării în sistemul judiciar românesc şi pot influenţa deciziile privind ocuparea posturilor în instanţe la diferite niveluri competențiale.
Impact și context
CSM subliniază că poziționarea României în partea inferioară a clasamentului european, în termeni de venit net al judecătorilor la început de carieră, reprezintă un element relevant în dezbaterea publică asupra condiţiilor de muncă şi a politicilor de salarizare din justiţie. Un nivel relativ redus al remuneraţiei poate afecta atractivitatea profesiei, mobilitatea magistraţilor şi planificarea resurselor umane în instanţe.
De asemenea, diferenţele salariale între treptele ierarhice pot avea efecte asupra distribuţiei personalului între judecătorii, tribunale şi curţi de apel, iar comparațiile internaționale pot servi autorităților decidente ca referință în negocierile şi revizuirea schemelor de salarizare.
Declarații și surse
În comunicatul de presă citat, Serviciul de Informare Publică, Relații cu Mass Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal al CSM prezintă aceste date ca parte a informării societății asupra poziției României în raport cu celelalte state membre UE, pe baza studiului CEPEJ din iulie 2025. Comunicatul a fost publicat pe pagina oficială de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii (csm1909.ro).
Informațiile detaliate provin din studiul CEPEJ și din comunicarea CSM; pentru consultarea sursei originale, comunicatul CSM este disponibil pe pagina de Facebook: csm1909.ro (Facebook).
Datele prezentate pot constitui o bază informativă pentru dezbateri publice ulterioare și pentru eventuale analize sau inițiative instituționale privind politica de salarizare a magistraților.
