Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ia act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul pentru investiții comerciale pe anul 2024, care conține referiri la sistemul de justiție din România. Raportul, făcut public în 2024, menționează atât aspecte pozitive legate de independența și competența procedurală a justiției, cât și mai multe probleme ce afectează mediul investițional.
Departamentul de Stat califică sistemul judiciar românesc ca fiind, potrivit Constituției, independent față de Executiv și „generally considered procedurally competent, fair, and reliable”. Totodată, raportul semnalează o serie de dificultăți legislative, politice și administrative care influențează atractivitatea investițională a țării.
Problemele evidențiate de raport includ, potrivit CSM, prescripția în materie penală, practica neunitară a instanțelor, lipsa unei specializări suficiente a magistraților în domenii esențiale pentru investiții (concurență, proprietate intelectuală etc.), percepția asupra corupției și hotărârile defavorabile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Consiliul explică faptul că problema prescripției își are originea în prevederi legislative anterioare, declarate neconstituționale, care au generat efecte asupra dosarelor în care au fost aplicate acele texte.
CSM precizează că legislația a fost ulterior aliniată deciziilor Curții Constituționale, astfel încât regimul prescripției este acum clar, însă efectele noului regim juridic se aplică în principal situațiilor născute după modificarea legii. Pentru infracțiunile comise anterior modificărilor, rămâne în aplicare regimul anterior, în baza principiului legii penale mai favorabile.
Referitor la combaterea practicii neunitare, Consiliul evidențiază măsuri concrete: mecanisme la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, proceduri pentru pronunțarea hotărârilor preliminare și a recursurilor în interesul legii, întâlniri pentru reducerea discrepanțelor de practică și facilitarea accesului la jurisprudența instanțelor pentru părți și judecători. Conform comunicatului, fenomenul s-a diminuat considerabil, iar în ultimul grad de jurisdicție majoritatea diferențelor au fost soluționate; astfel, în 2024 nu au mai fost înregistrate condamnări la CEDO pentru practică neunitară.
În privința specializării magistraților, CSM și Institutul Național al Magistraturii (INM) își reafirmă preocuparea pentru formarea continuă. Pe perioada 2024–2025 sunt programate cursuri și forme de pregătire profesională dedicate domeniilor relevante pentru investitori, precum concurența și proprietatea intelectuală, menite să îmbunătățească calitatea deciziilor în cauzele complexe.
Pe problema percepției asupra corupției, raportul citează măsurători Eurobarometru: în 2024 procentul respondenților care au apreciat corupția ca problemă a fost de 71%, plasând România pe locul 15 din 27 de state membre, în grupa cu percepție medie (51%–75%). Raportul notează că principalele preocupări ale investitorilor rămân instabilitatea legislației și a politicilor publice (93%), nivelul taxelor (85%) și birocrația administrativă (82%). Datele Eurobarometru pentru 2025 indică o ușoară scădere a percepției corupției în România, la 70%, sub media europeană de 73%.
În ceea ce privește activitatea la CEDO, statisticile pentru 2024 arată că cetățenii din România au sesizat Curtea de la Strasbourg cu 3.850 de cauze, situație care plasează România pe locul 4 ca număr total de cereri, dar pe locul 12 raportat la populație. România a fost parte în 169 de dosare în 2024; din acestea 101 au fost respinse ca inadmisibile sau radiate, iar în 58 a avut loc judecata pe fond, cu 49 de condamnări. Din condamnările înregistrate, 29 au vizat în special condițiile de detenție — aspect care ține de administrația penitenciarelor și nu în mod direct de sistemul judiciar. În total, au fost admise cereri în 20 de dosare, dintre care doar trei cauze au vizat, în sens larg, dreptul la un proces echitabil (articolul 6), iar doar unul s-a referit la durata excesivă a unei proceduri penale finalizate în 2013.
Impact și angajamente. CSM subliniază că ia în considerare observațiile raportului și reafirmă angajamentul pentru asigurarea independenței sistemului de justiție și pentru menținerea unui înalt standard profesional al judecătorilor și procurorilor. Obiectivul declarat este îmbunătățirea funcționării sistemului judiciar astfel încât să ofere un serviciu public predictibil și stabil, care să sprijine dezvoltarea economică și să consolideze încrederea investitorilor în securitatea deciziilor juridice.
Informațiile publicate sunt preluate de pe pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii: csm1909.ro. CSM menționează măsuri concrete în curs (formare profesională 2024–2025, mecanisme pentru unificarea practicii) și va continua monitorizarea situației, în cooperare cu instituțiile abilitate, în vederea soluționării problemelor semnalate.
