Devino membru al comunității noastre

Mulți oameni ne urmăresc deja. Alătură-te lor pentru a fi informat și a nu rata nicio actualizare zilnică.
0,00 lei

Nu ai niciun produs în coș.

Devino membru al comunității noastre

Mulți oameni ne urmăresc deja. Alătură-te lor pentru a fi informat și a nu rata nicio actualizare zilnică.

Curtea Constituțională: Articolul 335 din Codul de procedură penală nu încalcă principiul autorității de lucru judecat

O decizie recentă a Curții Constituționale a României privind principiul autorității de lucru judecat în procesul penal (Decizia nr. 82/2024) a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 626 din 2 iulie 2024. Această decizie respinge excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva prevederilor art. 335 alin. (41) teza a doua din Codul de procedură penală (C.proc.pen.), analizate în raport cu art. 6 și art. 16 alin. (1) lit. i) din același act normativ.

Pentru a înțelege pe deplin situația prezentată, este oportun ca mai întâi să consultăm textele legale în discuție. Astfel:

  • Art. 6 C.proc.pen. : „Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică.”
  • Art. 16 alin. (1) lit. i) C.proc.pen. : „(1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: […] i) există autoritate de lucru judecat;”
  • Art. 335 alin. (41) teza a doua C.proc.pen. : „[…] Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă.”

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, din proprie inițiativă, într-un dosar aflat pe rolul său. Deși inițial s-a considerat că excepția vizează doar art. 6 și art. 16 alin. (1) lit. i) din C.proc.pen., Curtea Constituțională a considerat că, de fapt, obiectul excepției îl reprezintă art. 335 alin. (41) teza a doua, raportat la celelalte două articole menționate inițial.

Argumentele invocate de către Curtea de Apel Craiova susțineau că aceste prevederi ar încălca art. 21 alin. (3) din Constituție, referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice dubla incriminare.

Curtea Constituțională a examinat conceptul de autoritate de lucru judecat, subliniind în Decizia sa importanța fundamentală pe care acest principiu o are în sistemul juridic. S-a arătat că autoritatea de lucru judecat asigură stabilitatea hotărârilor judecătorești și previne rejudecarea cazurilor deja soluționate definitiv.

Curtea a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit criteriile conform cărora o decizie ar trebuie să fie considerată definitivă: să se  încheie definitiv urmărirea penală, să fie precedată de o investigație amănunțită și să se bazeze pe o evaluare a fondului cauzei.

Concluziile Curții Constituționale relevă că prevederile contestate nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nu necesită modificări legislative. S-a subliniat că interpretarea și aplicarea corectă a acestor dispoziții ține de competența instanțelor de judecată, nu de aspecte legate de constituționalitate.

Așadar, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate, considerând-o nefondată.

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante.
Advertisement

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare !

243,256FaniÎmi place
9,104CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

Cadrul juridic al comercializării produselor recondiționate și drepturile consumatorilor în România

În ultimii ani, piața produselor second-hand și recondiționate a...

Se poate pune sechestru pe un bun comun?

În practica judiciară, dar și în aplicarea coerentă a...

Ce este depresiunea economică?

Depresiunea economică reprezintă o etapă de deteriorare profundă, susținută...

Cine poate solicita pensia neîncasată din luna decesului pensionarului?

În cadrul sistemului public de pensii reglementat prin Legea...

Când trebuie să anunți că ești însărcinată la locul de muncă?

Te-ai întrebat când anume trebuie să îți anunți angajatorul...

Ce este PIB-ul și cum se calculează?

Produsul Intern Brut, prescurtat PIB, reprezintă principalul indicator macroeconomic...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa și

Cine este scutit de plata taxei de timbru într-un proces?

Procesele se dovedesc a fi de multe ori, experiențe costisitoare atât din perspectiva întinderii de timp, cât și din perspectiva resurselor materiale. Un exemplu pe care se bazează afirmația anterioară este și taxa de...

Unde se plătește taxa de timbru?

Taxa de timbru este o obligație legală care însoțește dorința unei persoane de a-și valorifica un drept în fața instanței de judecată sau în cadrul altor proceduri administrative sau judiciare. Deși pare un detaliu...

Cum poți da pe cineva în judecată dacă nu îi știi datele personale?

În cadrul procesului civil, cererea de chemare în judecată trebuie să respecte cerințele de formă prevăzute de art. 194 și art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă, printre care se regăsește și...