Digital Justice Forum, iniţiativă a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), a reunit în perioada 12-13 mai 2025 la Bruxelles membri ai consiliilor judiciare din mai multe state europene pentru a discuta modalităţile de construire a sistemelor informatice judiciare în acord cu principiile constituţionale ale independenţei justiţiei şi separaţiei puterilor în stat. Întâlnirea a vizat stabilirea unor repere practice şi a unor linii directoare pentru implementarea strategiilor de digitalizare a sistemelor judiciare.
Evenimentul a subliniat evoluţia Digital Justice Forum de la un grup de lucru temporar la o platformă permanentă de lucru, menit să ofere sprijin şi îndrumare consiliilor judiciare din întreaga Europă în procesul de transformare digitală a justiţiei. Reuniunea de la Bruxelles a adus în prim‑plan atât aspecte tehnice, cât şi cele constituţionale şi de protecţie a datelor generate de sistemele judiciare.
Coordonatorul proiectului, judecătorul Claudiu Drăguşin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), împreună cu judecătorul Cosmin Sterea‑Grossu, şeful Serviciului de Informatică şi Statistică Judiciară din cadrul CSM, au prezentat principalele demersuri întreprinse pentru digitalizarea sistemelor judiciare din România şi experienţele acumulate în acest proces. Prezentările au abordat aspecte privind arhitectura informatică, standardele de interoperabilitate şi necesitatea unor mecanisme care să garanteze independenţa actului de justiţie în faţa automatizării anumitor procese.
În calitate de speakeri au intervenit şi specialişti care au analizat digitalizarea din perspectivă constituţională şi a protecţiei datelor. Dr. Karoly Benke, prim‑magistrat asistent în cadrul Curţii Constituţionale a României, şi dr. Simone Ginzburg au prezentat elemente legate de măsurile necesare pentru a asigura confidenţialitatea şi securitatea accesului la datele generate de sistemul judiciar, precum şi evaluări privind impactul tehnologiei asupra drepturilor fundamentale şi a arhitecturii puterilor în stat.
Discuţiile au inclus atât analize de tip juridic şi constituţional, cât şi aspecte practice privind proiectarea şi implementarea sistemelor informatice judiciare: controlul accesului la date, trasabilitatea intervenţiilor, critici privind algoritmii utilizaţi în procese decizionale şi asigurarea unui cadru de responsabilitate pentru erori sau abuzuri. Participanţii au pus accent pe necesitatea ca digitalizarea să fie însoţită de garanţii care să protejeze independenţa magistraţilor şi să prevină ingerinţe din partea altor puteri publice.
Reuniunea a servit şi ca platformă pentru schimbul de bune practici între consiliile judiciare: exemple de proiecte pilot, mecanisme de audit tehnic, modele de reglementare a schimbului de date între instituţii şi propuneri pentru instruirea personalului judiciar în utilizarea noilor sisteme. S‑a discutat, de asemenea, despre importanţa implicării societăţii civile şi a mecanismelor transparente de supraveghere în procesul de digitalizare, pentru a creşte încrederea publică în sistemul judiciar digital.
Concluzia principală a întâlnirii a fost nevoia elaborării unor linii directoare europene care să fie avute în vedere la nivelul consiliilor judiciare în momentul implementării strategiilor de digitalizare. Aceste linii directoare vor urmări să îmbine cerinţele tehnice cu garanţii instituţionale şi constituţionale, astfel încât transformarea digitală să consolideze, nu să slăbească, principiile statului de drept.
Fotografiile folosite în comunicările legate de eveniment au fost preluate de la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (ENCJ). Informaţiile privind desfăşurarea întâlnirii şi lista participanţilor au fost puse la dispoziţie de pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii: csm1909.ro (Facebook).
Sursa: pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii şi materialele prezentate în cadrul Digital Justice Forum, Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare.
