Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private și au hotărât, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pentru exercitarea controlului de constituționalitate anterior promulgării. Decizia, comunicată public pe pagina de Facebook a instanței, are ca scop protejarea drepturilor cetățenilor și evitarea efectelor legislative cu impact major înainte de intrarea în vigoare.
Prin demersul adoptat, instanța arată că este necesară o verificare prealabilă a conformității cu Legea fundamentală pentru a identifica și remedia eventuale carențe constituționale care ar putea produce consecințe semnificative pentru participanții la sistemele private de pensii.
Secțiile Unite ale ICCJ au precizat că printre aspectele ridicate privind neconstituționalitatea se numără posibila încălcare a dreptului de proprietate garantat de articolul 44 din Constituție și a principiului proporționalității prevăzut la articolul 53. În expunerea de motive a instanței sunt reținute mai multe măsuri ale proiectului de lege care, în opinia magistraților, pot constitui o ingerință în dreptul de dispoziție al titularilor asupra sumelor acumulate în conturile individuale din Pilonul II. Printre aceste măsuri sunt enumerate:
- obligarea titularilor care îndeplinesc condițiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract cu un fond de plată autorizat;
- lipsirea posibilității de a-și retrage integral activul personal;
- limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică;
- restrângerea libertății de stabilire a cuantumului pensiei lunare.
Instanța subliniază că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt considerate proprietate privată a participanților, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, iar administratorii fondurilor au un drept de gestiune, nu de dispoziție. Modificările aduse prin articolele 55 și 60 sunt apreciate ca introducând limitări semnificative asupra dreptului de dispoziție al participantului, ceea ce, în lipsa unei justificări clare și a unor mecanisme de compensare, poate constitui o atingere a substanței dreptului de proprietate.
În motivarea sa, ICCJ face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Beyeler c. Italia, 2000 și Kopecky c. Slovacia, 2004), reamintind criteriile pe care orice ingerință asupra proprietății trebuie să le îndeplinească: să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public și să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate între mijloace și scop. De asemenea, instanța citează Decizia nr. 871/2010 a Curții Constituționale, care reafirmă că dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenții arbitrare ale legiuitorului.
Al doilea aspect semnalat vizează încălcarea principiului legalității, al securității raporturilor juridice și al încrederii legitime, prevăzute de articolul 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Magistratii atrag atenția asupra lipsei de claritate a unor trimiteri la cadrul de reglementare primară și secundară, precum și asupra absenței unor prevederi tranzitorii clare care să reglementeze situațiile juridice existente anterior adoptării legii. Neclaritatea în redactarea normelor este considerată un viciu de constituționalitate, deoarece afectează securitatea juridică a cetățenilor și predictibilitatea raporturilor juridice.
Potrivit ICCJ, examinarea și, după caz, corectarea acestor dispoziții de către Curtea Constituțională înainte de promulgare este necesară nu doar în interesul participanților la sistemul de pensii private, ci și în beneficiul societății, pentru a preveni generarea de efecte juridice majore care ar necesita remedieri dificile ulterior. Demersul vizează astfel asigurarea unei legi clare, previzibile și conforme cu drepturile fundamentale.
Următorul pas procedural este sesizarea efectivă a Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale ICCJ, demers anunțat public pe pagina de Facebook a instanței. Curtea Constituțională va analiza admisibilitatea excepției și, în eventualitatea admiterii, va pronunța o decizie asupra conformității prevederilor contestate cu prevederile Constituției.
Sursa: pagina de Facebook a Înaltei Curți de Casație și Justiție (https://www.facebook.com/InaltaCurteDeCasatieSiJustitie).
