În contextul creșterii numărului de accidente rutiere grave cauzate de șoferi fără permis de conducere, a fost propus un proiect de lege care vizează modificarea și completarea Codului Penal cu privire la infracțiunea de conducere fără permis.
Ce modificări se aduc Codului Penal?
În primul rând, se elimină posibilitatea ca instanțele să dispună executarea pedepsei sub supraveghere pentru infracțiunile de conducere fără permis prevăzute la art. 335 alin. (1), (1^1) și (3).
Conform modificărilor legislative articolele de lege antemenționate vor avea următorul cuprins:
- Art. 335 alin. (1) Cod Penal: „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani.”
- Alin. (1^1) introdus în cadrul art. 335 Cod Penal, sună astfel: „Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1), s-a produs un accident de circulație care a avut ca urmare pagube materiale sau vătămarea integrității corporale sau a sănătății uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 4 la 8 ani, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este fnchisoarea de la 5 la 10 ani”.
- În ceea ce privește alin. (3) din art. 335 Cod Penal, acesta va avea următoarea formă: „Cu aceeași pedeapsă, în mod corespunzător și în cazul producerii urmărilor prevăzute la alin. (1^1), se sancționează și persoana care încredințează un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care știe că se află în una dintre situațiile prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) sau sub influența alcoolului ori a unor substanțe psihoactive”.
Pe scurt, se introduc pedepsele de:
- de la 3 la 7 ani de închisoare pentru conducere fără permis;
- între 4 și 8 ani de închisoare pentru conducerea fără permis care a rezultat într-un accident care a provocat pagube materiale sau vătămări corporale;
- Între 5 și 10 ani de închisoare pentru conducerea fără permis care a rezultat într-un accident care se soldează cu decesul victimei.
În plus, în cazul infracțiunii de încredințare a unui vehicul către o persoană fără permis, noua lege prevede pedepsele de:
- între 3 și 7 ani de închisoare pentru încredințarea vehiculului unei persoane fără permis;
- între 4 și 8 ani de închisoare pentru încredințarea vehiculului unei persoane fără permis, în urma căruia s-a produs un accident;
- între 5 și 10 ani de închisoare pentru încredințarea vehiculului unei persoane fără permis, în urma căruia s-a produs un accident.
Conform expunerii de motive a proiectului, aceasta propunere vine în urma accidentul tragic din Parcul Pantelimon „când, un tânăr de 17 ani, care nu deținea permis de conducere, a lovit mortal un băiat de 9 ani, Bogdan-Andrei și a rănit-o grav pe sora acestuia, Maria, în vârstă de 7 ani. Incidentul s-a petrecut după ce prietenul său de 19 ani i-a încredințat mașina pentru a o conduce, deși tânărul de 17 ani nu mai fusese niciodată la volan. Șoferul a pierdut controlul vehiculului din cauza unei denivelări, a lovit copiii și a avariat alte trei mașini parcate, după care a fugit de la locul accidentului. În urma incidentului, tânărul de 17 ani a fost reținut și arestat preventiv, iar prietenul său a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile. Fata rănită a fost operată timp de nouă ore, însă din cauza complicațiilor medicale, medicii au fost nevoiți să-i amputeze un picior”.
Menționăm că înlăturarea suspendării sub supraveghere a pedepsei nu se aplică atunci când autovehiculul a fost condus:
- de către o persoană cu permis de conducere retras;
- de către o persoană cu permis de conducere anulat;
- de către persoana căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere în România.
În contextul comiterii acestor infracțiuni care generează automat o pedeapsa închisorii cu executare, totuși există anumite prevederi a căror aplicare conduc la reducerea cuantumului pedepsei.
Astfel, se poate beneficia de o reducere a pedepsei în situația în care sunt incidente anumite circumstanțe atenuante prevăzute de lege.
Conform art. 75 din Codul Penal, următoarele împrejurări constituie circumstanţe atenuante legale:
- săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă;
- depăşirea limitelor legitimei apărări;
- depăşirea limitelor stării de necesitate.
- acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei.
Mai departe, circumstanţele atenuante judiciare includ:
- eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;
- împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.
Atunci când se constată prezența unor circumstanțe atenuante, pedepsele stabilite de lege pentru infracțiunea comisă sunt diminuate cu o treime din limitele lor speciale. Această reducere se aplică o singură dată, fără a ține cont de câte circumstanțe atenuante sunt identificate în cauză. Astfel, chiar dacă există multiple circumstanțe atenuante, ele vor fi luate în considerare colectiv pentru o singură ajustare a limitelor de pedeapsă.
Mai mult, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, persoana cercetată pentru aceste infracțiuni poate să mai beneficieze și de o reducere a pedepsei cu încă o treime prin:
- Procedura simplificată de recunoaștere a învinuirii în faza de judecată, care presupune ca inculpatul să recunoască fapta așa cum a fost reținută în rechizitoriu;
- Încheierea unui acord de recunoașterea a vinovăției în faza urmăriri penale în conformitate cu art. 479 alin. (1) din Codul de Procedură Penală: „Acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia, respectiv felul măsurii educative ori, după caz, soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei”.
