Astăzi, 4 noiembrie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a primit vizita doamnei Octavia Spineanu‑Matei, judecător român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Întâlnirea a vizat schimbul de opinii privind obligaţia instanţelor de ultim grad de a sesiza CJUE cu întrebări preliminare în procedura filtrului, excepţiile de la această obligaţie şi criteriile motivării unui refuz al sesizării.
Vizita a avut loc la sediul ÎCCJ şi a reunit magistraţi şi membri ai personalului administrativ ai instanţei supreme, scopul declarat fiind consolidarea dialogului între instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru asigurarea unei aplicări unitare a dreptului european.
Doamna Octavia Spineanu‑Matei a fost prezentată ca având o experienţă extensivă: fost judecător al Tribunalului Uniunii Europene şi fost magistrat în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cuvântul său, judecătorul CJUE a explicat aspectele practice şi normative care definesc momentul şi cadrul în care instanţele supreme trebuie, în principiu, să sesizeze Curtea cu titlu preliminar, precum şi limitele şi modalitatea motivării în cazul refuzului sesizării.
Prezentarea a abordat în detaliu probleme juridice illustrate prin speţe europene recente, printre care cauza C‑144/23 (Kubera) şi Concluziile avocatului general în cauza C‑767/23 (Remling). Au fost explicate implicaţiile acestor hotărâri şi opinii pentru practica instanţelor naţionale, în special în procedura filtrului aplicată căilor de atac extraordinare. Participanţii au analizat modul în care aceste pronunţări definesc ipotezele în care sesizarea CJUE este obligatorie şi criteriile folosite pentru soluţionarea excepţiilor.
Pentru clarificarea temelor dezbătute, au fost prezentate următoarele puncte cheie:
- cadrul normativ şi jurisprudenţial privind obligaţia de sesizare preliminară a CJUE de către instanţele de ultim grad;
- excepţiile admise de la această obligaţie şi modul de motivare a refuzului;
- interpretarea şi impactul cauzelor C‑144/23 (Kubera) şi C‑767/23 (Remling) asupra practicii instanţelor naţionale;
- bune practici privind standardele etice şi raporturile de lucru între judecători şi personalul de suport;
- propuneri de standardizare a actelor de procedură şi recomandări pentru structura şedinţelor de judecată la CJUE.
De asemenea, discuţiile au cuprins aspecte practice legate de etica profesională în mediul instanţelor: norme de conduită acceptate intern, relaţiile interpersonale între judecători şi personalul de suport şi necesitatea adoptării unor standarde comune pentru întocmirea şi structura actelor procedurale. Participanţii au convenit asupra importanţei unei proceduri transparente şi bine motivată la nivelul instanţelor de ultimă instanţă pentru a asigura coerenta aplicare a dreptului european.
La finalul întâlnirii, doamna judecător a reiterat invitaţia adresată ÎCCJ de a efectua o vizită de lucru la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, invitând la o reprezentare a tuturor secţiilor instanţei supreme. Reprezentanţii ÎCCJ au salutat disponibilitatea pentru continuarea dialogului şi au informat că se vor analiza paşii organizaţionali necesari pentru o eventuală delegaţie de lucru.
Comunicatul precizează că schimbul de opinii urmăreşte consolidarea cooperării juridice între instanţele naţionale şi CJUE şi creşterea predictibilităţii şi calităţii motivării deciziilor în materie de drept european. Posibilele urme ale acestei colaborări includ adaptări ale practicilor interne ale instanţelor şi activităţi comune de formare profesională.
Sursa informaţiilor: pagina de Facebook a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, InaltaCurteDeCasatieSiJustitie.
