Președintele Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, a deschis, marți, 30 septembrie 2025, anul universitar 2025-2026 la Facultatea de Drept a Universității din București, subliniind tensiunea dintre putere și drept și necesitatea ca legea să rămână fundamentul legitimării autorității. Discursul a vizat relația între „dreptul puterii” și „puterea dreptului” și a fost adresat în special studenților și profesioniștilor din domeniul juridic.
În intervenția sa, președintele Curții Constituționale a punctat contrastul dintre o lume în care legea este modelată de cei aflați temporar la putere și alternativa constituțională în care legea acordă legitimitate tuturor actelor de autoritate. Mesajul a insistat asupra responsabilității juriștilor şi a cetățenilor în consolidarea statului de drept.
Tănăsescu a definit „dreptul puterii” ca „principiul conform căruia voința celui puternic face legea”, explicând că acesta transformă legea într-o unealtă folosită pentru a justifica abuzul și pentru a înăbuși vocile celor vulnerabili. „Într-o lume în care dreptul puterii este norma, legea este o unealtă, răsucită, îndoită și interpretată fie pentru a justifica abuzul și a consfinți inegalitatea, fie pentru a înăbuși vocea celor slabi”, a declarat președintele Curții.
Discursul a atras atenția asupra consecințelor istorice ale subordonării legii intereselor de moment: corupție, teamă și colapsul instituțiilor democratice. Tănăsescu a evidențiat comportamente cotidiene care alimentează „dreptul puterii” și a prezentat exemple concrete, menționând că acceptarea pasivă a abuzurilor sau tăcerea în fața nedreptății contribuie la erodarea statului de drept. În cuvintele sale:
- „Atunci când acceptăm pasiv un abuz, oricât de mic, pentru că ‘așa se face’ sau ‘nu am ce face’, hrănim dreptul puterii.”
- „Atunci când tăcem deși vedem nedreptatea, dar nu ni se pare problema noastră, hrănim dreptul puterii.”
- „Atunci când cerem tratamente speciale și privilegii, încălcând litera și spiritul legii, hrănim dreptul puterii.”
Ca alternativă, președintele Curții a promovat conceptul de „putere a dreptului”, pe care l-a descris drept un fundament ce plasează legea deasupra oricărei voințe particulare: „Legea conferă legitimitate puterii și nu invers.” Tănăsescu a punctat că rolul juriștilor este esențial în menținerea acestui echilibru, iar dreptul trebuie folosit „nu ca o armă pentru a servi interese particulare, ci ca un instrument pentru a construi o societate mai bună pentru toți.”
În sprijinul celor afirmate, discursul a indicat acțiuni concrete pe care le poate întreprinde atât mediul juridic, cât și cetățenii pentru consolidarea puterii dreptului:
- Respectarea legii din convingere și nu din teamă;
- Solicitarea responsabilizării celor care dețin puterea în stat;
- Implicarea civică prin informare, vot și participare la viața comunității.
Mesajul oficial a avut o adresabilitate clară către studenții Facultății de Drept: formarea profesională trebuie să includă nu doar cunoștințe tehnice, ci și o etică profesională care să prevină transformarea dreptului în instrument de preferințe personale. Impactul unui astfel de discurs asupra comunității academice poate fi multidimensional: stimularea dezbaterii etice, consolidarea curriculară pe teme de integritate și întărirea legăturii dintre teorie și responsabilitatea practică a viitorilor juriști.
Discursul integral este publicat pe pagina oficială a Curții Constituționale a României. Pentru detalii și context complet, materialul poate fi consultat pe pagina de Facebook a instituției: CurteaConstitutionalaRomania. Evenimentul marchează o pledoarie publică pentru păstrarea supremației legii și pentru rolul activ al profesioniștilor în drept și al cetățenilor în susținerea statului de drept.
Sursă: pagina de Facebook a Curții Constituționale a României (CurteaConstitutionalaRomania).
