Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis, pe 14 ianuarie 2026, obiecții publice privind modul de constituire și funcționare al Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției, instituit prin Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025. Reprezentanții Secției au participat la o întâlnire la sediul Guvernului pentru a evalua utilitatea demersului, dar au ridicat serioase probleme privind transparența și temeiul juridic al acestuia.
Întâlnirea a avut loc la sediul Guvernului și a fost reprezentată, din partea Secției pentru judecători, de judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene. Scopul declarat al prezenței a fost evaluarea utilității și a obiectivelor Comitetului, însă concluzia Secției a fost una critică, punctând lipsa unui cadru legal clar și limitările de competență ale acestui organism.
Potrivit comunicatului remis de Secție, discuțiile purtate la întâlnire au vizat în mare parte teme administrative, precum Ecris 5, dosarul electronic sau deficitul de personal. Aceste teme, arată Secția, sunt în afara atribuțiilor stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025 și riscă să suprapună sau să acapareze atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, cum sunt Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției. Reprezentanții Secției au subliniat astfel riscul ca un astfel de for să interfereze cu competențe deja consacrate prin lege.
Comunicatul mai atrage atenția asupra lipsei de claritate în privința textelor de lege propuse pentru discuție. Secția apreciază că „textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”. Pentru a exemplifica problemele de substanță, documentul menționează o propunere care, deși are la bază ideea păstrării continuității completului de judecată, prevede ca, în cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului aflat în concediu medical, completul să se desființeze automat, iar dosarele să fie repartizate aleatoriu — măsură care, susține Secția, ar conduce la rejudecarea sau readministrarea probatoriului în toate dosarele afectate, adică la efectul contrar celui invocat.
Un alt punct central al criticii se referă la transparența procesului decizional și la selecția participanților: Secția semnalează că nu au fost clarificate criteriile de selecție a invitaților, motivul pentru care anumite asociații profesionale au fost invitate și altele nu, cine întocmește agenda Comitetului și cum sunt stabilite temele de discuție. Reprezentanții Secției atrag atenția asupra „caracterului profund echivoc al bazei de constituire și funcționare” și asupra faptului că „nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar”. Această ambiguitate, mai afirmă comunicatul, transformă demersul într-un „mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică”.
Secția pentru judecători avertizează că participarea la un astfel de demers, marcat de ambiguitate instituțională și lipsă de transparență, „riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”. În același timp, Secția reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ, indicând domenii specifice de discuție care ar necesita dezbatere clară și profesionistă: procedura de promovare, componența colegiilor de conducere și numirea prin concurs a vicepreședinților, printre altele.
Impactul acestor observații asupra comunității judiciare și asupra publicului este legat, potrivit Secției, de necesitatea asigurării unui proces legislativ transparent și legitim, care să nu creeze incertitudini în funcționarea instanțelor sau să afecteze încrederea publică în actul de justiție. Reprezentanții Secției solicită ca orice discuție privind modificări în domeniul justiției să aibă loc „într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate”, și nu „pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.
Comunicatul Secției pentru judecători a CSM, publicat pe pagina oficială de Facebook a Consiliului, transmite astfel o poziție fermă privind condițiile în care acceptă dialogul privind reforma legislativă în domeniul justiției. Sursa: pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii — csm1909.ro.
