Art. 40 alin (1) din Constituție prevede că “Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. Așadar, dreptul de asociere este un drept fundamental, garantat de Constituție.
Potrivit art. 1 pct. 7 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, sindicatul este o organizație voluntară a angajaților, având ca scop protejarea drepturilor, promovarea intereselor profesionale, economice, sociale și culturale, precum și reprezentarea în relația cu angajatorul. În ceea ce privește organizația sindicală, aceasta este un termen general, care include atât sindicatele, federațiile sindicale, confederațiile sindicale, cât și uniunile sindicale teritoriale.
Organizația sindicală este o entitate autonomă, fără a fi subordonată autorităților publice, partidelor politice, angajatorilor sau organizațiilor patronale, având dreptul de a-și desfășura activitatea fără interferențe externe. În conformitate cu dispozițiile art. 2 din Legea dialogului social, aceasta beneficiază de libertate de decizie și de acțiune, fără constrângeri sau influențe din partea factorilor politici ori economici, asigurând astfel reprezentarea și apărarea drepturilor și intereselor membrilor săi într-un cadru independent.
Aderarea la un sindicat reprezintă un drept fundamental al fiecărui angajat, bazat pe principiul asocierii libere și voluntare, prevăzut de art. 3 alin (4) din Lege. Potrivit acestui text de lege, “Nicio persoană nu poate să fie constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se afilieze sau nu ori să se retragă sau să nu se retragă dintr-o organizaţie sindicală.” Acest principiu garantează libertatea fiecărui angajat de a decide în mod autonom dacă dorește să se asocieze în vederea reprezentării intereselor sale profesionale, economice și sociale. De asemenea, orice formă de constrângere, intimidare sau discriminare legată de apartenența sau neapartenența la un sindicat este interzisă și poate constitui o încălcare a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor.
În acest sens, Legea dialogului social protejează atât libertatea de asociere, cât și dreptul fiecărei persoane de a se retrage dintr-o organizație sindicală fără repercusiuni din partea angajatorului sau a altor entități.
Deși libertatea de asociere constituie un drept fundamental al persoanei, exercitarea acestuia în vederea aderării la un sindicat este condiționată de îndeplinirea anumitor cerințe prevăzute de lege.
Prima condiție este prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea dialogului social, care stabilește că o persoană poate adera la un sindicat dacă este încadrată cu contract individual de muncă sau se află într-un raport juridic de muncă. De asemenea, au dreptul de a face parte dintr-un sindicat, în condițiile legii, și funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, membrii cooperatori, agricultorii și lucrătorii independenți. Potrivit art. 3 alin. (2), au dreptul să adere sau să rămână în sindicat și șomerii, însă nu pot fi luați în calcul pentru stabilirea reprezentativității acestuia.
A doua condiție se referă la vârsta minimă necesară pentru aderarea la un sindicat. În acest sens, art. 3 alin. (6) prevede că angajații sau lucrătorii minori pot deveni membri ai unei organizații sindicale începând cu vârsta de 16 ani, fără a fi necesar acordul prealabil al reprezentanților lor legali. Din interpretare per a contrario, rezultă că și minorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani pot adera la un sindicat, însă în acest caz este necesară încuviințarea prealabilă a reprezentanților legali.
Condiția a treia privește domeniul de activitate, deoarece, în general, sindicatele sunt organizate pe ramuri de activitate, iar aderarea este posibilă doar în cadrul unei organizații sindicale specifice sectorului în care persoana își desfășoară activitatea.
Așa cum am arătat mai sus, potrivit principiului asocierii libere și voluntare, aderarea la un sindicat este un act voluntar. Așadar, consimțământul persoanei care dorește să adere la un sindicat trebuie să fie exprimat printr-o cerere scrisă sau printr-o altă procedură stabilită de sindicat. În acest context, este necesar de menționat că fiecare sindicat are propriul statut, care poate include cerințe specifice privind procedura de aderare.
În fine, conform art. 3 alin. (5) din Legea dialogului social, o persoană poate fi membru al unei singure organizații sindicale la același angajator, fiind interzisă aderarea simultană la mai multe sindicate în cadrul aceleași entități.
