Cazul de la Spitalul Sfântul Pantelimon din București este o situație fără precedent în sistemul medical românesc, implicând acuzații grave de omor cu premeditare aduse unor cadre medicale.
În aprilie 2024, publicația cetățeanul.net a semnalat într-un articol decese suspecte la secția de Terapie Intensivă a instituției medicale antereferite. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a inițiat o serie de cercetări în acest caz prin Corpul de Control.
Concomitent, Poliția Capitalei a demarat cercetări penale, constând în audierea mai multor angajați ai instituției și confiscarea unor documente medicale.
Reprezentanții spitalului au negat inițial existența unor nereguli în tratamentele administrate la secția ATI. S-a ajuns, astfel, la ipoteza unor acuzații făcute cu scopul de răzbunare. Ministerul Sănătății a sugerat că acuzațiile sunt nefondate, poziție care a fost contestată de reprezentanții societății civile.
Colegiul Medicilor, de asemenea, nu a identificat nereguli în urma propriei proceduri de verificare, conform adevărul.ro.
În luna iunie, o asistentă a fost reținută pentru mărturie mincinoasă, fiind ulterior plasată sub control judiciar.
Ce este infracțiunea de mărturie mincinoasă?
Reținerea asistentei medicale pentru mărturie mincinoasă în contextul cercetărilor penale privind decesele suspecte de la Spitalul Sf. Pantelimon a fost rezultatul discrepanțelor identificate între declarațiile anterioare ale asistentei și alte probe sau declarații colectate.
„În sarcina acesteia s-a reţinut că în datele de 26.04.2024, 06.06.2024 şi 19.06.2024, fiind ascultată în calitate de martor cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor ce face obiectul prezentei cauze, a dat declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei”, au transmis organele de cercetare penală, conform Digi24.
Infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de Codul Penal, afectează direct cursul justiției și poate afecta buna desfășurare a anchetei penale.
În cazul de față, reținerea asistentei poate sugera că ancheta penală a relevat suspiciuni serioase cu privire la potențialele declarații intenționate de ascundere a realității.
Infracțiunea de mărturie mincinoasă, este prevăzută la art. 273 din Codul Penal, și constă în oferirea de declarații false sau omiterea intenționată a informațiilor esențiale de către un martor, în cadrul unei anchete penale în desfășurare. Infracțiunea poate fi comisă prin acțiune sau inacțiune, cu intenție directă sau eventuală.
Infracțiunea prezintă și forme agravate în cazul martorilor protejați, investigatorilor autorizați sub acoperire, experților și interpreților, precum și pentru cazurile de infracțiuni grave.
Obiectul juridic principal al infracțiunii de mărturie mincinoasă este protejarea integrității sistemului de justiție, statul fiind subiectul pasiv principal.
În cauzele penale, anterior dispunerii măsurilor preventive de reținere sau arestare, ori anterior începerii urmăririi penale in personam, respectiv în alte tipuri de cauze, înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești sau emiterea unei alte soluții procesuale fundamentate pe declarația neconformă cu adevărul, retragerea mărturiei reprezintă o cauză de nepedepsire, potrivit art. 273 alin. (3) C.pen.
Prescripția infracțiunii este de 5 ani, iar pedeapsa poate fi închisoarea sau amenda.
Pentru a fi considerată infracțiune, declarația falsă trebuie făcută în cadrul procedurilor formale de audiere a martorilor.
Așadar, dacă vor fi îndeplinite toate condițiile prezentate supra, va fi posibilă aplicarea unei pedepse penale pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
