Începând cu 1 septembrie 2024, noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023, urmează să intre în vigoare.
Potrivit unui comunicat al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), din data de 28 iunie 2024, în contextul implementării Legii nr. 360/2023 privind reforma sistemului de pensii, a fost adoptată o strategie pentru informarea eficientă a pensionarilor.
Astfel, s-a stabilit colaborarea între CNPP și Poșta Română care a fost desemnată să gestioneze distribuirea noilor decizii de pensie. Alegerea Poștei Române în calitate de distribuitor al acestor decizii s-a bazat pe interacțiunea deja existentă între această instituție cu pensionarii, prin distribuirea taloanelor de pensie și efectuarea plăților.
Proiectul implică transmiterea de notificări personalizate către aproximativ 5 milioane de beneficiari, utilizând un serviciu cu confirmare de primire, pentru a asigura informarea directă și verificabilă a fiecărui pensionar despre noua sa situație financiară.
Ce este punctul de pensie?
Pentru început, menționăm că, punctul de pensie este unitatea de referință în sistemul de pensii din România, folosită pentru calcularea beneficiilor financiare ale pensionarilor. Acest punct de referință asigură o evaluare uniformă a drepturilor de pensie.
Pe parcursul carierei, angajații acumulează un anumit număr de puncte, în funcție de venituri și contribuții. La pensionare, suma lunară se calculează înmulțind totalul punctelor acumulate cu valoarea punctului de pensie la acea dată.
Astfel, punctul de pensie transformă contribuțiile virate de-a lungul vieții de beneficiar către sistemul public de asigurări sociale, într-o pensie lunară concretă, fiind utilizat în determinarea cuantumului final al drepturilor de pensie.
Noua lege a pensiilor 2024
Art. 2 din Legea nr. 360/2023 prevede principiul stabilităţii asigurării la sistemul public de pensii, potrivit căruia „pentru stagiul de cotizare contributiv realizat pentru o perioadă mai mare de 25 de ani se acordă un număr suplimentar de puncte.”
Pentru a înțelege în totalitate modificările aduse sistemului de pensii, trebuie să clarificăm înțelesul a două noțiuni. Pe de-o parte, vorbim de noțiunea de, „stagiu de cotizare” care, potrivit definiției cuprinse în art. 3 lit. q) din Legea nr. 360/2023, face referire la perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum şi perioadele asimilate şi perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii.
Pe de altă parte, după cum observăm, Legea nr. 360/2023 utilizează termenul de „stagiu de cotizare contributiv”. Acesta se referă la perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi la cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii efectiv. Practic, conceptul de stagiu de cotizare contributiv este de esența problemei privind recalcularea pensiilor.
În cadrul noului mecanism de determinare a cuantumului pensiei, pe lângă metodologia anterioară bazată pe punctajul mediu anual, s-a introdus un alt element suplimentar denumit „puncte de stabilitate”.
Conform art. 3 lit. e) din Legea nr. 360/2023, punctele de stabilitate sunt „puncte suplimentare acordate persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru o perioadă mai mare de 25 de ani”.
Această noutate vine în completarea formulei clasice de calcul, care implica stabilirea punctajului total de pensie, raportat la stagiul complet de cotizare și, ulterior, multiplicarea cu valoarea punctului de pensie aferentă anului de referință.
Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp expres prevăzută de lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate.
Așadar, noua componentă, punctele de stabilitate, se acordă diferențiat, în funcție de perioada contributivă efectivă, excluzând perioadele asimilate precum serviciul militar, studiile universitare, concediul de maternitate sau anumite perioade de concediu pentru incapacitate temporară de muncă.
Criteriile de alocare reglementate de art. 85 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 sunt structurate astfel:
„Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.„
În contextul majorării pensiilor, punctele sunt cuantificate financiar la valoarea de 81 lei, potrivit art. 84 alin. (2) din legea antemenționată.
În consecință, noua legislație avantajează, de fapt, persoanele care au lucrat minimum 25 de ani efectiv, fără a calcula armata, facultatea ori alte asemenea perioade considerate asimilate.
Așadar, în baza acestei decizii de recalculare, sunt oferite puncte suplimentare pensionarilor cu peste 25 ani de contribuție efectivă, excluzând perioadele asimilate.
Această măsură urmărește recompensarea activității susținute și contribuțiile constante, creând o diferențiere mai clară între beneficiari.
Prin urmare, pensionarii cu mai puțin de 25 ani de contribuție nu vor beneficia de acest avantaj, subliniind importanța longevității în câmpul muncii în noul sistem de calcul al pensiilor.
Noua lege aduce schimbări inclusiv cu privire modul de determinare a bazei de calcul a pensiei, obligând Casele Teritoriale de Pensii să valorifice la determinarea cuantumului pensiei anumite venituri care nu erau valorificate anterior. Prin urmare, se vor avea în vedere la calculul pensiei nu doar salariile tarifare și sporurile permanente, ci totalitatea veniturilor brute (incluzând sporurile cu caracter nepermanent și diferite indemnizații) obținute de către solicitant, pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale aferente.
Această modificare este consecința faptului că modalitatea de stabilire a pensiei efective trebuie să respecte principiile contributivității și egalității, astfel încât fiecare contribuabil să primească o pensie proporțională cu contribuțiile sale la sistemul de pensii, de-a lungul carierei. Prin urmare, sporurile și veniturile suplimentare pentru care au fost plătite contribuții de asigurări sociale, indiferent de caracterul lor permanent sau nepermanent, trebuie incluse în baza de calcul a pensiei.
Jurisprudența românească a confirmat de multiple ori că excluderea acestor sporuri a constituit o încălcare a drepturilor contribuabililor, iar instanțele au intervenit la cererea pensionarilor, pentru a corecta aceste erori, obligând casele de pensii să recalculeze pensiile și să includă toate veniturile relevante. Observăm astfel că practica relativ unitară a instanțelor de judecată a inspirat la modificări legislative care să se ralieze acesteia.
Cumpărare de vechime în muncă
În contextul acestor modificări legislative, remarcăm și prelungirea perioadei în care este posibilă cumpărarea de vechime în muncă necesare pensionării pentru limită de vârstă, până la data de 31 decembrie 2024, printr-o Ordonanţă de Urgenţă privind reglementarea unor măsuri din domeniul pensiilor publice.
Astfel, persoanele care doresc să-și completeze stagiul de cotizare au posibilitatea de a achiziționa retroactiv vechime în muncă, pentru o perioadă de maximum 6 ani anterioară datei încheierii contractului de asigurare socială.
În ceea ce privește modalitatea de plată, contribuția poate fi achitată fie integral, într-o singură tranșă, fie eșalonat, în rate lunare. Indiferent de opțiunea aleasă, termenul limită pentru efectuarea plăților este 31 decembrie 2024.
Cetățenii români, fie că locuiesc în țară sau în străinătate, cu condiția să nu fie pensionari și să nu fi contribuit anterior la sistemul public de pensii, pot cumpăra vechime în muncă pentru a-și completa stagiul de cotizare necesar pensiei pentru limită de vârstă. Contribuția se calculează în baza unui venit minim egal cu salariul minim brut pe țară la momentul încheierii contractului de asigurare.
Prin urmare, după data de 31 decembrie 2024, nu va mai exista posibilitatea cumpărării vechimii necesare pensionării pentru limită de vârstă.
Pensie anticipată
Legea nr. 360/2023, care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, aduce schimbări semnificative și în ceea ce privește instituția pensionării anticipate.
În principal, se elimină varianta pensiei anticipate parțiale, astfel cum a fost prevăzută de Legea 263/2010, fiind menținută o formă unitară a pensiei anticipate, pentru cei care doresc să se retragă din activitate înainte de vârsta standard.
Noua reglementare permite solicitarea pensiei anticipate cu până la 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare, cu condiția îndeplinirii stagiului complet de cotizare contributiv sau depășirii acestuia cu maximum 5 ani.
Calculul pensiei anticipate menține însă principiul penalizării, dar cu procente de diminuare revizuite, variind între 0,20% și 0,40% lunar, în funcție de perioada de anticipare.
Procedura de solicitare a pensiei anticipate (singura formă de pensie anticipată aplicabilă conform Legii nr. 360/2023) rămâne similară, necesitând depunerea unei cereri și a documentelor justificative la Casa Teritorială de Pensii competentă.
Majorare pensii ianuarie
În ceea ce privește speculațiile apărute în spațiul public despre majorarea anuală în luna ianuarie a pensiilor, cât și despre majorările din luna septembrie a anului curent, aducem o serie clarificări.
În primul rând, recalcularea pensiilor, care urmează să se aplice de la 1 septembrie, poate rezulta fie într-o majorare, fie într-o scădere a cuantumului. Așadar, deciziile de recalculare emise de programul informatic al CNPP variază.
Reținem că, procesul de recalculare generează și rezultate în care noua valoare calculată este inferioară celei curente, însă, în aceste situații, se menține pensia existentă.
În al doilea rând, majorarea pensiilor în luna ianuarie a fiecărui an nu constituie o regulă imperativă. Cuantumul pensiilor în România variază în conformitate cu bugetul asigurărilor sociale de stat, care se aprobă pentru fiecare an fiscal în parte.
În contextul recalculării pensiilor, se înregistrează o confuzie generalizată în rândul beneficiarilor. Numeroși pensionari se adresează Caselor Județene de Pensii pentru clarificări, având așteptări nerealiste bazate pe informații incomplete sau inexacte diseminate prin mass-media.
Există o discrepanță între percepția publică privind valoarea unui punct de pensie și realitatea calculelor efectuate prin intermediul unui program informatic centralizat.
În plus, mecanismului de indexare a pensiilor nu urmează, neapărat, un calendar anual fix, ci este condiționat de factori economici precum evoluția salariului minim și a celui mediu din anul precedent, fiind supusă deciziilor la nivel guvernamental.
Noua lege a pensiilor, este un obiectiv cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a necesitat revizuiri pentru a îndeplini cerințele Comisiei Europene. Aprobarea versiunii finale a permis României să acceseze fonduri PNRR, destinate nu doar pensiilor, ci și altor reforme.
Potrivit informațiilor obținute de redacția Legal Badger de la specialiști din cadrul sistemului de pensii din România, Legea nr. 360/2023, care exista de foarte mult timp în „sertarul” organului legislativ, a fost adoptată, într-un final, în urma unor presiuni venite de la Uniunea Europeană.
Reforma pensiilor, care a inclus recalcularea și angajarea de personal suplimentar în cadrul caselor județene de pensii, este un demers cuprins în PNRR, plan pentru care au fost alocate fonduri de investiții europene.
În contextul amânării adoptării acestei legi, a fost indispensabilă punerea în aplicare a noului sistem de pensii publice, pentru a înlătura riscul pierderii sumelor alocate de Uniunea Europeană pentru acest sector.
Cum se contestă deciziile de recalculare?
Conform declarațiilor recente ale directorului Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, beneficiarii nemulțumiți de rezultatul recalculării pensiilor au la dispoziție căi legale pentru a contesta decizia.
Cu toate acestea, CNPP a recomandat ca primul pas să fie solicitarea de clarificări direct la unitățile teritoriale ale Casei de Pensii.
Potrivit declarațiilor, se va putea contesta doar în termenul specificat în documentul de recalculare.
Cum se contestă în instanță decizia de recalculare?
Soluționarea contestațiilor privind deciziile de pensii sunt de competența materială a tribunalelor.
Important de reținut este că toate procedurile juridice legate de drepturile și obligațiile de asigurări sociale sunt scutite de taxa de timbru. Această scutire se aplică în toate fazele procesuale, facilitând astfel accesul la justiție pentru beneficiarii sistemului de asigurări sociale.
La cererea de chemare în judecată având ca obiect contestarea unei decizii de recalculare emisă de Casa Teritorială de Pensii, este necesară anexarea tuturor documentelor justificative pentru a demonstra eroarea identificată cu privire la modalitatea de calcul a drepturilor de pensie la care solicitantul se consideră îndreptățit.
De regulă, se vor obține adeverințe de muncă și orice alte documente suplimentare de la foști angajatori și de la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Prin intermediul acestora, se atestă întreaga activitate salarială a reclamantului, respectiv vechimea în muncă, sporturile obținute și încadrarea în grupele de muncă/condiții deosebite de muncă, pentru a avea garanția respectării principiului contributivității și egalității în determinarea cuantumului
Procedura de contestare a deciziei Casei de Pensii debutează cu depunerea cererii de chemare în judecată, în contradictoriu cu Casa Teritorială de Pensii care a emis decizia contestată, aceasta din urmă având posibilitatea formulării unei întâmpinări prin care să își justifice modalitatea de determinare a pensiei. În măsura în care contestația se dovedește întemeiată, instanța va obliga Casa Teritorială de Pensii să emită o noua decizie privind recalcularea pensiei, prin care să fie valorificate totalitatea drepturilor solicitantului la determinarea cuantumului pensiei efective.
Hotărârea tribunalului poate fi contestată prin apel la Curtea de Apel competentă.
Calculează vârsta ta de pensionare – Calculator Vârstă Pensionare și Calculator Vârstă Pensionare Anticipată.

