Ce înseamnă contract de comodat?
Prin intermediul unui contract de comodat – cunoscut și ca împrumutul de folosință- o parte, denumită comodant, remite temporar un bun mobil sau imobil unei alte părți, cunoscută sub numele de comodatar, pentru a se folosi de acest bun și apoi de a îl restitui într-un interval de timp specificat.
Contractele de comodat pot fi clasificate în funcție de obiectul contractului, cum ar fi: cel încheiat pentru utilizarea unei locuințe, pentru autoturisme sau pentru alte bunuri mobile, etc. În fiecare caz, esența rămâne aceeași: transferul temporar al dreptului de folosință asupra bunului, fără a fi transferat dreptul de proprietate.
Unde se încheie contractul de comodat?
Un contract de comodat poate fi încheiat fie în formă autentică, fie printr-un înscris sub semnătură privată. Toate obligațiile stipulate în contract trebuie să fie respectate și îndeplinite. Singura distincție constă în faptul că, în cazul în care contractul este încheiat în formă autentică sau printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă, acesta constituie titlu executoriu. Astfel, în ceea ce privește obligația de restituire, în cazul încetării prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului, se poate recurge la executarea silită, conform prevederilor contractuale.
Cine poate încheia un contract de comodat?
Conform prevederilor Codului civil, orice persoană care deține dreptul de folosință asupra bunului poate acționa în calitate de comodant, cu excepția situațiilor în care îi este interzis prin lege sau prin contract. Nu este necesar ca persoana să dețină dreptul de proprietate asupra bunului, este necesară doar deținerea unui drept de folosință. Așadar, comodatarul poate încheia un contract de comodat cu o terță persoană, asupra aceluiași bun, dacă a obținut aprobarea prealabilă a comodantului (din contractul de comodat inițial).
Riscuri contract de comodat
În cazul încheierii contractului sub semnătură privată, există riscul ca acesta să nu poată constitui titlu executoriu, în baza căruia să poată fi obligat comodatarul la restituirea bunului. Acest risc ar putea fi înlăturat în situația în care părțile încheie contractul în formă autentică la notar și nici nu printr-un înscris sub semnătură privată care să aibă dată certă.
Încheierea unui contract de comodat poate presupune și riscul ca bunul să fie pierdut ori deteriorat, situație în care comodatarul nu va răspunde dacă a folosit bunul în scopul pentru care i-a fost împrumutat. În cazul în care comodatarul utilizează bunul în alt mod decât cel pentru care i-a fost împrumutat pentru a fi folosit sau dacă prelungește folosința până după expirarea termenului de restituire, acesta va răspunde pentru deteriorarea bunului.
Totodată, inclusiv din perspectiva comodatarului putem identifica riscuri privind încheierea contractului de comodat. Astfel, bunul poate prezenta anumite vicii ascunse. În acest caz, dacă se dovedește că, la data încheierii contractului, comodantul a cunoscut viciile ascunse și nu a încunoștințat comodatarul în privința acestora, comodantul va răspunde pentru prejudiciul cauzat.
În ciuda acestor riscuri, un contract de comodat rămâne o modalitate eficientă de acorda împrumutul de folosință al bunurilor. Atât comodantul, cât și comodatarul au posibilitatea de a beneficia de pe urma acestei înțelegeri, într-o manieră legală și transparentă.
În concluzie, locul și forma acestui contract pot fi stabilite de către părțile implicate. Fie că este autentificat la notar sau este un acord între cele două părți, esența rămâne aceeași: un acord de încredere și responsabilitate în utilizarea temporară a bunului.
