Drept potestativ – definiție
Este cunoscut faptul că, de-a lungul existenței unei persoane, fie aceasta fizică, fie juridică, ea poate dobândi anumite drepturi, acestea purtând denumirea de drepturi civile. În funcție de conținutul lor, ele se pot încadra în categoria drepturilor patrimoniale ori nepatrimoniale. Cele patrimoniale sunt drepturile care au un conținut economic ce poate fi evaluabil în bani, pe când conținutul celor nepatrimoniale nu poate fi exprimat în bani.
Categoria drepturilor patrimoniale se clasifică în: drepturi reale, drepturi de creanță și unele drepturi potestative.
În ceea ce privește conținutul dreptului potestativ, acesta reprezintă puterea pe care o are persoana titulară a dreptului în cauză de a modifica, de a stinge sau de a recrea o situație juridică care deja există. Cu alte cuvinte, drepturile potestative sunt drepturi de opțiune, prin intermediul cărora o persoană are puterea de a interveni în anumite circumstanțe, în care sunt implicate și interesele altor persoane. Din acest motiv, se afirmă că obiectul acestor drepturi îl constituie situațiile juridice preexistente.
Raportat la modalitatea prin care aceste drepturi pot lua naștere, se pot identifica 2 ipoteze:
- printr-o clauză prevăzută în contract sau
- prin efectul legii.
În prima ipoteză, dreptul potestativ va avea o natură convențională, întrucât în acest caz se naște ca efect al convenției încheiată de părți. Un exemplu în acest sens ar fi dreptul de denunțare unilaterală a contractului, ce presupune un mecanism de încetare a unui contract la inițiativa uneia dintre părți fără acordul sau concursul celeilalte.
În cea de-a doua ipoteză, dreptul potestativ va avea o natură legală. Un exemplu în acest sens ar fi dreptul de opțiune succesorală care le aparține succesorilor persoanei decedate și le conferă acestora dreptul de a accepta moștenirea sau de a renunța la ea în termenul legal de 1 an de la data intervenirii decesului.
Drept potestativ exemplu
În funcție de conținutul lor, drepturile potestative pot fi patrimoniale, adică evaluabile în bani sau nepatrimoniale.
Astfel, dacă prin exercitarea dreptului potestativ se va crea, modifica sau stinge o situație juridică patrimonială, atunci dreptul în cauză va fi considerat tot de natură patrimonială. În acest sens, dreptul de opțiune succesorală este un drept patrimonial, deoarece are în vedere o situație juridică cu efecte ce pot fi măsurabile în bani, și anume moștenirea în cauză.
În ipoteza în care situația juridică asupra căreia intervine un drept potestativ este una nepatrimonială, atunci și dreptul corespunzător acesteia va fi considerat nepatrimonial. În acest fel, dreptul unui părinte de a alege prenumele copilului său la naștere este unul nepatrimonial, neputând a fi evaluat în bani.
Referitor la posibilitatea constituirii drepturilor potestative, acestea sunt nelimitate ca număr. Astfel, printre acestea se pot evidenția:
- dreptul de opțiune succesorală, prin prisma căruia se va accepta sau respinge o moștenire;
- dreptul de a denunța unilateral un contract, al cărui efect este acela de a desființa contractul respectiv;
- dreptul de a cere anularea unui contract;
- dreptul de preemțiune, ce presupune că titularul acestuia va putea cumpăra cu prioritate un bun;
- dreptul de opțiune al beneficiarului unei promisiuni unilaterale de vânzare-cumpărare;
- pactul de preferință;
- dreptul terțului beneficiar născut dintr-o stipulație pentru altul;
- dreptul soțului de a cere divorțul;
- dreptul persoanei expropriate de a cere retrocedarea imobilului expropriat;
- dreptul de a renunța la coproprietatea unui zid comun;
- dreptul de a consimți la încheierea unui contract;
- dreptul de a confirma un act anulabil, astfel încât acesta să își producă în continuare efectele;
