sâmbătă, iunie 22, 2024

Legea 153 din 2017 actualizată 2023 – Legea Salarizării Unitare

Legea Salarizării Unitare – Legea 153 din 2017 actualizată 2023

Legea 153 din 2017 – CADRU privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice reglementează modul în care se acordă salariile angajaților bugetari, adică persoanelor care lucrează în cadrul unei instituții publice, precum și persoanelor care, deși nu sunt angajați ai statului, activează în domeniile reglementate de această lege. Aceasta reglementează principiile și criteriile pe baza cărora se calculează salariile plătite din bugetul public în mod general, iar Anexele aferente actului normativ reglementează cuantumul și modul de calcul al salariilor pentru fiecare funcție din toate domeniile bugetare. 

Domeniile din sectorul bugetar sunt următoarele: învățământ, sanitar, justiție, cultural, diplomație, apărare, administrație și demnități publice. Persoanele care lucrează într-unul dintre aceste domenii, indiferent că lucrează în cadrul unei instituții publice sau private (spre exemplu, școli sau spitale private) sunt angajate în baza unui contract de muncă. 

La capitolul ”Dispoziții generale”, se fac câteva precizări care au aplicabilitate în toate domeniile din sectorul bugetar. În primul rând, legea stabilește în mod expres faptul că salariile angajaților din sistemul bugetar se acordă numai în conformitate cu prevederile Legii 153 din 2017, nefiind posibilă negocierea drepturilor salariale la încheierea contractelor colective/individuale de muncă având în vedere natura acestora. Astfel, potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea 153 din 2017: „Prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi.

De asemenea, Legea 153 din 2017 stabilește și responsabilii care se ocupă de gestionarea sistemului de salarizare în funcție de domeniu. Așadar, gestionarea sistemului de salarizare este efectuată de Ministerul Educației Naționale – în cadrul sistemului de învățământ, Ministerul Sănătății – în cadrul sistemului sanitar, respectiv de către ordonatorii de credite în cadrul instituțiilor și autorităților locale. Aceste entități au obligația de a stabili salariile cu respectarea prevederilor Legii 153 din 2017, precum și a bugetului anual stabilit.

Ordonatorii de credite sunt persoane juridice care se ocupă de gestionarea bugetului public în cadrul instituțiilor. Din perspectiva Legii 153 din 2017, aceștia au obligația ”să stabilească salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu.” (art. 3 alin. (4) din Legea 153 din 2017).

Salarizarea – Legea 153/2017

Ierarhizarea posturilor se stabilește în funcție de criteriile generale de performanță prevăzute de la art. 8 alin. (1) și (2) din Legea 153 din 2017.

Astfel, ierarhizarea posturilor în vederea stabilirii salariului de bază are loc în baza următoarelor criterii:

  • cunoştinţe şi experienţă; 
  • complexitate, creativitate şi diversitate a activităţilor;
  • judecata şi impactul deciziilor;
  • responsabilitate, coordonare şi supervizare;
  • dialog social şi comunicare;
  • condiţii de muncă;
  • incompatibilităţi şi regimuri speciale.

Apoi, criteriile generale de performanță avute în vedere la promovarea în funcţie, grade/trepte profesionale sau în vedere acordării unor premii, sunt următoarele:

  • cunoştinţe profesionale şi abilităţi;
  • calitatea, operativitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate;
  • perfecţionarea pregătirii profesionale;
  • capacitatea de a lucra în echipă;
  • comunicare;
  • disciplină;
  • rezistenţă la stres şi adaptabilitate;
  • capacitatea de asumare a responsabilităţii;
  • integritate şi etică profesională.

Anumite categorii de personal au criterii de performanță distincte care sunt reglementate în statutele profesiilor respective. 

Conform art. 10 alin. (1) din Legea 153 din 2017: ”Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii.”. Gradațiile se stabilesc în funcție de vechimea în muncă la care se ia în calcul inclusiv vechimea acumulată în alte domenii de activitate decât cele bugetare. Fiecare funcție, grad sau treaptă are 5 gradații, cu excepția funcțiilor de demnitate publică, a funcțiilor de conducere în a căror indemnizație lunară este deja inclusă gradația conform anexelor Legii 153 din 2017, respectiv a funcțiilor personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Salariile personalului din cadrul administrației publice (primării, consilii locale, județene sau alte servicii de interes public local) se stabilesc prin hotărâre de consiliu local sau, după caz, județean. 

Anexele I – IX ale Legii 153 din 2017 stabilesc cuantumul salariului corespunzător fiecărei funcții din domeniile care aparțin de sectorul bugetar – învățământ, sanitar, justiție, cultural, diplomație, apărare, administrație și demnități publice –  aparținând atât de instituțiile publice, cât și de cele finanțate din venituri proprii.

Legea 153 din 2017 stabilește, pe lângă sistemul general de salarizare, și anumite drepturi separate acordate anumitor categorii de salariați, cum sunt: cei care dețin titlul științific de doctor – indemnizație de 50% din cuantumul salariului minim brut garantat pe țară; persoanele care efectuează activitatea de control financiar sau activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene și altele. 

De asemenea, Legea 153 din 2017 prevede și condiții de acordare a unor sporuri salariale pentru munca de noapte, munca suplimentară, condiții de muncă, persoane cu handicap, precum și premii și prime. 

Art 38 Legea 153 din 2017

Prin art. 38 din Legea 153 din 2017  s-a instituit regula aplicării etapizate a acestui act normativ de la data intrării în vigoare și până în anul 2022, fiind prevăzute o serie de reguli specifice menite să clarifice modalitatea în care urmau să se aplice noile prevederi.

Un exemplu ilustrativ în acest sens este art. 38 alin. (6) din Legea 153 din 2017 potrivit căruia: „În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022”.

Aplicarea prevederilor cuprinse în art. 38 alin. (6) din Legea 153 din 2017 a ridicat probleme de interpretare, cea mai recentă fiind dezlegată de instanța supremă prin Decizia nr. 4/2024 pronunțată în recurs în interesul legii. În concret, problema de drept cu care fusese sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție a vizat:

  • modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 în privinţa drepturilor băneşti ale judecătorilor şi procurorilor, cărora, prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în considerarea dispoziţiilor legale anterioare, referitoare la determinarea indemnizaţiei brute lunare şi în raport cu algoritmul de calcul prevăzut în aceste acte normative, li s-a recunoscut îndreptăţirea de a beneficia de drepturi băneşti rezultate din utilizarea coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (coeficienţii 19,000-23,000 de multiplicare a valorii de referinţă sectorială, aplicabili procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

Instanța supremă a statuat că drepturile acordate judecătorilor și procurorilor prin hotărâri judecătorești definitive, reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzut la la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au natura juridică a unor despăgubiri, care trebuie să respecte plafonul instituit prin art. 38 alin. (6) din Legea 153 din 2017.  

Pentru acuratețe redăm în rândurile următoare un extras din Decizia nr. 4/2024: ”Drepturile acordate judecătorilor şi procurorilor, prin hotărâri judecătoreşti definitive, reprezentând diferenţe rezultate din utilizarea coeficienţilor de multiplicare […] au natura juridică a unor despăgubiri.

Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depăşirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienţilor de multiplicare menţionaţi.

Indemnizaţiile de încadrare la care se face raportarea sunt cele cuprinse în anexa nr. V cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017 şi care corespund funcţiei, gradului profesional, vechimii în funcţie şi gradaţiei fiecărui judecător sau procuror în parte.”

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Te-ar putea interesa

Urmărește-ne și pe Facebook!

Fii mereu la curent! Urmărește-ne pentru noutăți exclusive și conținut inspirațional. Dă-ne un 'Like' acum!

Articole Populare