marți, iunie 25, 2024

Dezbaterea moștenirii

Ce presupune dezbaterea moștenirii (succesiunii)?

Dezbaterea moștenirii (succesiunii) este procesul în cadrul căruia se stabilesc:

  • Identitatea moștenitorilor, a legatarilor și întinderea drepturilor acestora în funcție de dispozițiile legale care stabilesc cine vine la moștenire și ce cotă succesorală îi corespunde fiecăruia, respectiv, atunci când defunctul a lăsat un testament, de dispozițiile testamentare;
  • Compunerea masei succesorale în funcție de conținutul patrimoniului defunctului de la data deschiderii succesiunii, cu evidențierea atât a elementelor de activ – drepturile și bunurile, cât și a celor de pasiv – datoriile.

Ca modalități practice de parcurgere a acestei proceduri, moștenitorii au la dispoziție două variante alternative, cea notarială, respectiv cea prin intermediul instanței de judecată.

Dezbaterea succesorală nu este obligatorie, însă este utilă întrucât finalitatea sa este aceea de a obține un certificat de moștenitor sau, după caz, o hotărâre judecătorească definitivă care să facă dovada calității succesorilor, a drepturilor care le revin și a conținutului patrimoniului succesoral. Dezbaterea moștenirii nu presupune în mod necesar și partajul succesoral. În sine, dezbaterea succesiunii va rezulta, atunci când există pluralitate de moștenitori, într-o stare de indiviziune a acestora asupra patrimoniului succesoral, fiecare coindivizar având dreptul asupra unor cote-părți abstracte din acesta. Partajul este o operațiune distinctă care pune capăt stării de indiviziune prin atribuirea efectivă a drepturilor din masa succesorală către moștenitori, dar care poate fi realizată și simultan cu dezbaterea succesiunii pe orice cale dintre cele expuse.

Procedura notarială de dezbatere succesorală

Dezbaterea succesiunii la notar este o procedură necontencioasă, realizată în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată. Sub aspectul competenței, aceasta revine primului notar sesizat din circumscripția teritorială a judecătoriei de la locul ultimului domiciliu al defunctului, atunci când acesta este în România. Dacă ultimul domiciliu se situează în străinătate, competența se va determina în raport de localizarea bunurilor succesorale, iar dacă nici acestea nu se află în țară, va fi competent notarul mai întâi sesizat.

Procedura notarială începe prin introducerea unei cereri la notar de către oricare dintre moștenitori. Mai departe, după înregistrarea cererii de deschidere a procedurii  succesoralre, notarul public legal sesizat va dispune citarea tuturor moștenitorilor care au vocație legală de a moșteni, precum și a legatarilor, atunci când există un testament.

Mai apoi, urmează să se stabilească numărul și calitatea moștenitorilor, în baza actelor de stare civilă, prin testament sau cu ajutorul martorilor, respectiv bunurile care compun masa succesorală, prin înscrisuri sau orice alte mijloace de probă prevăzute de lege. După ce s-au administrat suficiente probe și există acord între moștenitori, notarul va întocmi încheierea finală a procedurii succesorale, în baza căreia se vor elibera certificatele de moștenitor.

Atunci când moștenitorii se învoiesc și cu privire la împărțirea bunurilor, se va face mențiune în cuprinsul încheierii finale și despre modalitatea de împărțire.

Dezbaterea moștenirii (succesiunii) în instanță

Dezbaterea procedurii în instanță este o procedură caracterizată de contrarietatea intereselor părților implicate, fiind cea la care, cel mai adesea, se apelează atunci când nu sunt cunoscuți toți moștenitorii sau aceștia nu se înțeleg, contestându-și unul altuia drepturile asupra moștenirii.

Demararea acestei proceduri presupune introducerea de către unul dintre moștenitori a unei cereri de chemare în judecată la instanța competentă. Similar procedurii notariale, instanța competentă se determină conform acelorași reguli expuse mai sus, cu prioritate în raport de ultimul domiciliu al defunctului și subsecvent, în funcție de localizarea bunurilor succesorale.

Ca o condiție necesară pentru introducerea cererii, trebuie făcută dovada că s-a îndeplinit procedura prealabilă prin depunerea unei încheieri emise de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale.

În oglindă cu cele prezentate anterior, se vor stabili moștenitorii, cotele de care aceștia se bucură și compunerea masei succesorale pe baza actelor de stare civilă, a înscrisurilor și a martorilor, atunci când este necesar și a testamentului, dacă există unul. Cu aceeași ocazie, se poate solicita și partajul.

Timp și costuri dezbatere moștenire

Dezbaterea succesiunii la notar este preferabilă din punct de vedere al celerității cu care aceasta se desfășoară, în opoziție cu procedura contencioasă care se poate întinde chiar și pe parcursul mai multor ani, depinzând de circumstanțele concrete ale situației juridice.

La nivel de costuri, procedura notarială implică, în esență, onorariul notarului, care nu este unul fix, ci va fi calculat în raport cu valoarea bunurilor din masa succesorală. Procedura prin instanță va presupune plata taxei judiciare de timbru, stabilită conform Ordonanței nr. 80/2013, tot în raport de valoarea bunurilor din masa succesorală, reprezentând, de regulă, 5 procente din aceasta.

Suplimentar, în ambele cazuri se datorează impozit de 1% din valoarea patrimoniului succesoral, operând însă o scutire de la plata acestuia pentru succesiunile dezbătute înainte de trecerea a 2 ani de la deschiderea succesiunii.

Termenul în care se poate dezbate succesiunea 

În primul rând, momentul inițial de la care moștenitorii pot solicita dezbaterea moștenirii este cel al deschiderii succesiunii. Până atunci, orice convenție realizată asupra bunurilor moștenirii este lovită de nulitate absolută, potrivit  art. 956 Cod civil.

În al doilea rând, este important de cunoscut faptul că nu există un termen limită până la care moștenitorii pot demara procedura dezbaterii succesorale. Cu alte cuvinte, dreptul lor este imprescriptibil. Totuși, este recomandat ca dezbaterea succesiunii să fie realizată cât mai aproape de deschiderea ei dintr-o dublă perspectivă:

  • Pe de o parte, cu cât momentul dezbaterii este mai aproape de cel al decesului, este mai ușor procesul de identificare și adunare al moștenitorilor și cel de administrare a probatoriului;
  • Pe de altă parte, moștenitorii vor datora impozit de 1% din valoarea masei succesorale dacă succesiunea nu este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului, potrivit art. 111 alin. (3) din Codul fiscal.

Comentarii

  1. Bună dimineața,
    1.succesiunea a fost făcută;
    În indiviziune,doi frați, cote egale,două apartamente in care locuiesc;
    a)Mihai apartament cu 2 camere, căsătorit,un copil
    b) Sorin apartament cu 4 camere, certificat de dizabilități 1)nerevizuibil,cu însoțitor, surdomut, deficiență motorie .
    Vrea succesiune pe numele lui ,deci judecătorește;fratele nu l-a amenințat de 5ani de la succesiune că cere evacuarea lui în fapt.
    Dar vrea succesiune de drept,cu ramanerea infirmului in apartamentul cu 4 camere; și așa el și familia, de fapt sunt unici moștenitori ai infirmului.
    Juridic se poate face împărțeala dar cu consemnarea dreptului de a rămâne pe viață în casă,iar casa să revină după deces familiei fratelui?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Te-ar putea interesa

Urmărește-ne și pe Facebook!

Fii mereu la curent! Urmărește-ne pentru noutăți exclusive și conținut inspirațional. Dă-ne un 'Like' acum!

Articole Populare