Concediu de studii – Codul muncii
Concediul de studii este un drept al oricărui angajat, indiferent dacă lucrează într-o instituție de stat sau în sistemul privat. Acesta este reglementat de Codul Muncii, sub denumirea de concediu pentru formare profesională.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (1) din Codul Muncii, salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională – concediu de studii. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.
Așadar, Codul Muncii, reglementează două tipuri de concediu pentru studii, respectiv:
- Fără plată;
- Cu plată.
Raportat la concediul fără plată pentru formare profesională, acesta se acordă la cererea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care acesta o urmează din iniţiativa sa, fără a fi necesar ca aceasta să vizeze domeniul în care salariatul își desfășoară activitatea.
În egală măsură, concediul fără plată pentru formare profesională se poate efectua şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, în vederea susținerii:
- examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ;
- examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior.
Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu minim o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.
Ca regulă, angajatorul nu poate respinge nejustificat solicitarea salariatului de a beneficia de concediu pentru formare profesională. Însă, prin excepție, în contextul în care absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii, angajatorul poate refuza acordarea concediului.
Astfel cum am menționat supra, există situații în care concediul fără studii este plătit de angajator. Potrivit dispozițiilor art. 194 din Codul Muncii, angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează:
- cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi;
- cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi.
Or, în situația în care angajatorul nu își îndeplinește obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională, salariatul respectiv are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 154 alin. (1) din Codul Muncii.
În această situație, cererea de acordare a concediului se înaintează angajatorului în aceleași condiții prevăzute în cazul concediului de studii fără plată, prevăzute de art. 156 alin. (1) din Codul Muncii.
Număr maxim de zile concediu de studii
Cu titlu preliminar, menționăm că durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual, iar raportat la drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul, este asimilată unei perioade de muncă efectivă.
În cazul concediului de studii fără plată, legea nu prevede în mod expres o durată maximă de acordare a acestuia. Astfel, durata concediului fără plată pentru studii se stabilește prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern aplicabil, salariatul putând negocia perioada maximă de concediu fără plată cu angajatorul său, în funcție de perioada formării profesionale pe care o urmează.
Însă, în cazul concediului pentru studii plătit, art. 157 alin. (1) din Codul Muncii prevede că: „În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condiţiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.” Astfel, în acest caz, durata concediului pentru studii este stabilită în mod expres de lege, fiind limitată la cel mult 10 zile lucrătoare/80 de ore.