Ce sunt pensiile speciale?
Cunoscute sub numele de pensii speciale, acestea sunt, de fapt, reglementate sub denumirea de pensii de serviciu și se acordă anumitor categorii profesionale caracterizate prin condiții de muncă speciale. Această categorie de pensii a fost subiectul a numeroase dezbateri în sectorul public, fiind puse sub semnul întrebării atât temeiul lor, cât și sustenabilitatea financiară în sistemul național de pensii.
De-a lungul timpului, eliminarea pensiilor speciale a fost un punct important pe agenda multor politicieni ca răspuns la nemulțumirea colectivă referitoare la modul de calcul al unor astfel de pensii acordate nefondat anumitor categorii profesionale, conform opiniei publice. În viziunea susținătorilor campaniei împotriva pensiilor speciale, resursele economice ale României ar trebui valorificate într-un mod eficient și rezonabil, încercând ridicarea nivelului de trai al populației aflate în pragul subzistenței.
Pe de altă parte, susținătorii pensiilor speciale consideră uniformizarea și egalizarea pensiilor o practică politică care ar duce la involuția sistemului legislativ. În acest sens, inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1, recunoaște și protejează pensia stabilită pentru anumite profesii și permite restrângerea acestuia doar în anumite cazuri excepționale, cu respectarea principiului proporționalității.
Astfel, aceste opinii tranșante și complet diferite au dus la adoptarea a numeroase reglementări prin care au fost recalculate și revizuite pensiile speciale, rezultând practici neuniforme și contradictorii.
În România, în momentul de față, cadrul general este conturat de Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care stabilește criteriile de eligibilitate, modalitatea de calcul a pensiei speciale, vârsta de la care se poate introduce cererea de acordare a acestui tip de pensie, dar și beneficiile acordate suplimentar în unele situații. De asemenea, se regăsesc și numeroase acte normative specifice, spre exemplu:
- Pensiile de serviciu ale personalului Corpului diplomatic şi consular sunt reglementate prin Legea nr. 216/2015;
- Pensiile de serviciu ale senatorilor şi deputaţilor au fost reglementate prin Legea nr. 96/2006;
- Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor sunt reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Amendamente pensii speciale
Printre numeroasele modificări legislative și amendamente propuse în domeniul pensiilor speciale prin care s-a încercat aplanarea conflictului existent, cel mai recent proiect legislative a apărut în martie 2023, având ca finalitate adoptarea de către Parlament a Legii nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Principalele amendamente aduse prin această Lege au avut în vedere judecătorii, procurorii, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică.
Unul din cele mai discutate amendamente are în vedere judecătorii sau procurorii cu activitate de peste 25 de ani în domeniu și le permite acestora pensionarea la vârsta de 60 ani, putând beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Totuși, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Pensiile speciale – cine beneficiază de ele?
Pensiile de serviciu sunt acordate unor categorii de persoane care au activat în domenii sau profesii cu condiții de muncă speciale sau care au fost expuse unor riscuri neobișnuite.
În momentul de față, categoriile profesionale principale care sunt supuse unui regim distinct de protecție social, adică beneficiază de așa-zisele pensii speciale sunt:
- Membri ai instituțiilor militare: aceștia includ personalul militar activ și în rezervă, inclusiv generalii și ofițerii, care pot beneficia de pensii speciale în funcție de gradul militar și de anii de serviciu;
- Membri ai instituțiilor de aplicare a legii: aceasta cuprinde polițiștii, ofițerii de poliție judiciară, agenții de penitenciare, personalul din cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Protecție și Pază.
- Membri ai sistemului judiciar: aceasta include judecătorii, procurorii și alte categorii de personal din sistemul judiciar care pot beneficia de pensii speciale în funcție de anii de serviciu și de alte criterii specifice;
- personalul Corpului Diplomatic şi Consular: aceasta include și Personalul încadrat pe funcții de execuție specifice MAE este implicat în activităţi privind managementul intern al instituţiei;
- senatori şi deputaţi, funcţionarii publici parlamentari.
Acordarea acestor pensii este diferențiată de sistemul public de pensii prin obligativitatea acumulării unei anumite vechimi în serviciul respectiv, dar și prin baza de calcul avută în vedere la calcularea punctului de pensie.
Ce se întâmplă cu pensiile speciale în plată?
Inclusiv Curtea Constituțională s-a pronunțat de nenumărate ori asupra problemelor legate de pensiile speciale, precizând în motivările sale că statul poate decide asupra tipului sau cuantumului beneficiilor pe care le acordă cu condiția respectării principiului nediscriminării. Totuși, chiar dacă sistemul de pensii speciale are un impact semnificativ asupra bugetului de stat, acestea nu pot fi ,,recalculate negativ” și nici nu pot fi anulate deoarece constituie un drept câștigat și intrat în patrimoniul beneficiarului.
Argumentele avute în vedere în momentul formulării obiecției de neconstituționalitate se refereau la situația care ar apărea în practică dacă nu s-ar recalcula și pensiile existente, adică ar exista două categorii de magistrați care ar beneficia de cuantumuri diferite ale pensiei de serviciu, în funcție de legea în vigoare la momentul pensionării, deși aceștia ar îndeplini aceleași condiții de vechime, funcție și grad. De-a lungul timpului, Curtea a statuat că principiul neretroactivității consacrat în Constituție este un principiu cu aplicabilitate generală și se justifică prin asigurarea unei securități juridice și sporirea încrederii cetățenilor în sistemul de drept, deși consecințele acestuia sunt uneori foarte severe.
Astfel, intervenirea unei legi noi nu poate afecta în mod negativ un drept dobândit de o persoană, aceasta având deja calitatea de pensionar și o pensie atașată acestei calități calculată conform legii în vigoare la momentul câștigării acestui drept. Concluzionând, modalitatea de calcul a pensiei speciale câștigate rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută.
