Indicele ROBOR, cel după care se calculează costurile în funcție de creditul luat de la bancă, a scăzut la un minim istoric fiind cel mai jos de la jumătatea lui 2022 încoace.
Căderea asta vine după ce Consiliul Concurenței a început să verifice băncile, bănuindu-le că au făcut o înțelegere care ar crește de fapt indicele ROBOR și implicit ar crește și ratele pe care cetățenii trebuie se le plătească.
Ce este ROBOR?
ROBOR, cunoscut și sub numele de Romanian Interbank Offer Rate, reprezintă media dobânzilor la care băncile din România se împrumută între ele în lei. Aceste rate sunt stabilite zilnic de Banca Naţională a României (BNR) și reprezintă media aritmetică a cotațiilor oferite de zece bănci selectate de BNR.
IRCC – o ușoară creștere
În același context, IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019, a fost raportat la 5,97% pe an la sfârșitul trimestrului 3 din 2023. Acest indice este calculat ca o medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul respectiv. A urcat ușor față de cel publicat cu trei luni în urmă (valabil pentru trimestrul 2 din 2023), care era de 5,96%.
Media zilnică a ROBOR la 3 luni a înregistrat o scădere semnificativă în primul trimestru al anului 2024, ajungând la 6,11%, față de 6,31% în ultimul trimestru din 2023 și 7,93% în ultimul trimestru din 2022. În același timp, media ROBOR la 6 luni a înregistrat și ea o scădere, situându-se la 6,14%, comparativ cu 6,38% în trimestrul anterior și 8,1% în aceeași perioadă a anului 2022.
Aceste date sunt relevante în special pentru creditele în lei cu rată variabilă, mai ales pentru cele acordate înainte de mai 2019, când IRCC a devenit referința obligatorie. Deși ROBOR rămâne important pentru creditele acordate companiilor, băncile nu sunt obligate să aplice un anumit ROBOR într-un mod specific. Ele pot alege să utilizeze valoarea ROBOR de la o anumită dată sau pot calcula o medie pe o anumită perioadă. Este important de menționat că nu există o practică uniformă în acest sens. În schimb, IRCC este aplicat în mod uniform la toate băncile.
Intervenția Consiliului Concurenței
Odată ce Consiliul Concurenței a anunțat că va investiga dacă cele mai mari bănci din România au conspirat pentru a crește dobânzile ROBOR peste nivelurile justificate (anunțat pe 1 noiembrie 2022), indicii ROBOR au început să înregistreze o scădere. Pe 2 noiembrie 2022, ROBOR la trei luni era de 8,20%, în timp ce ROBOR la șase luni era de 8,31%.
Scăderea ROBOR în ultimii ani
Există un excedent semnificativ de lichiditate în piață, ceea ce a determinat o presiune în jos asupra ratei ROBOR. Acesta poate fi rezultatul politicii monetare expansive a BNR din perioada post-criză financiară globală, care a condus la o creștere a disponibilității de capital în sistemul bancar.
Scăderea inflației și a anticipațiilor privind inflația viitoare a contribuit și ea la diminuarea ROBOR. Deși inflația a înregistrat fluctuații, există o tendință generală de scădere a ratei inflației în ultimii ani. De exemplu, în ianuarie 2023, inflația era în jur de 15%, în timp ce în decembrie 2023 a coborât la 6,6%, iar în februarie 2024 a fost de 7,2%.
În plus, există și așteptări că BNR va reduce dobânda cheie în perioada următoare. În ianuarie 2023, dobânda cheie a fost stabilită la 7%, și se estimează că prima reducere va avea loc în ședința din mai, cu o scădere de 0,25 puncte procentuale.
Pe piața financiară, în ultimele două luni, au fost 10 zile în care nu s-a înregistrat nicio tranzacție interbancară, o situație fără precedent. Aceasta indică faptul că excedentul de lichiditate este atât de mare încât băncile aproape că nu mai au nevoie să se împrumute între ele pentru a-și satisface nevoile de finanțare.
Ecartul dintre ROBOR și IRCC s-a redus la 0,25 puncte procentuale în primul trimestru al anului, față de 0,41 puncte procentuale în ultimul trimestru din 2023. Acesta este cel mai mic nivel înregistrat de la trimestrul doi al anului 2020 și este sub media istorică de 0,6 puncte procentuale. Această reducere substanțială a ecartului sugerează o tendință de apropiere între cele două rate de referință și o preferință crescută pentru IRCC în detrimentul ROBOR în ceea ce privește creditele în lei cu rată variabilă.
Cei care au făcut trecerea de la ROBOR la IRCC cu păstrarea marjei contractuale în anii precedenți continuă să obțină beneficii, chiar dacă acestea se diminuează odată cu scăderea ROBOR.
Exemplu de calcul – cât înseamnă scăderea IRCC și a ROBOR într-o rată?
Pentru un credit de 210.000 de lei pe o perioadă de 300 de luni, acordat cu o marjă de 2,03 puncte procentuale în funcție de ROBOR la 3 luni și de 2,5% în funcție de IRCC, modificările ipotetice începând cu 1 aprilie sunt următoarele:
Modificările în rata lunară a creditului, având în vedere dobânzile variabile determinate de ROBOR și, respectiv, de IRCC
ROBOR:
La începutul lui 2023, rata lunară a fost de 1.900 de lei. Ulterior, aceasta a scăzut la 1.668 de lei. În prezent, aceasta este de 1.640 de lei.
IRCC:
La începutul lui 2023, rata lunară a fost de 1.900 de lei (marja a fost ajustată pentru a obține aceeași dobândă la originare ca în cazul creditului legat de ROBOR). Ulterior, aceasta a scăzut la 1.687 de lei. Din septembrie, aceasta a scăzut la 1.670 de lei.
Deși în ultimele două trimestre, rata pentru creditul legat de ROBOR a fost mai mică decât cea pentru creditul legat de IRCC, dacă calculăm de la începutul lui 2022, plățile totale pentru creditul cu ROBOR au fost cu aproximativ 4.000 de lei mai mari decât pentru cel cu IRCC ca referință.
