BNR preconizează o încetinire a reducerii inflației! Deși inflația va continua să scadă, acest lucru va avea loc într-un ritm mai lent decât în anul precedent. Mai mult, previziunile indică faptul că inflația va fi mai mare decât se anticipa inițial în prognoza pe termen mediu, semnificând că presiunile inflaționiste ar putea persista pentru o perioadă mai îndelungată decât se preconiza anterior.
În Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 4 aprilie 2024, se evidențiază o perspectivă moderată asupra evoluției inflației în următoarele luni. Rata anuală a inflației va continua să scadă, însă acest proces va avea loc într-un ritm încetinit comparativ cu anul 2023. Inflația va urma o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024.
Inflația scade într-un mod mai lent?
Conform informațiilor prezentate în documentul Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, membrii Consiliului au analizat perspectivele inflației pentru viitor. Potrivit noilor evaluări, se estimează că rata anuală a inflației va continua să scadă în lunile următoare, dar într-un ritm mai lent decât în anul 2023. De asemenea, inflația este prognozată să urmeze o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată inițial în prognoza pe termen mediu din februarie 2024.
Se remarcă că această descreștere a inflației va fi influențată în principal de factorii de ofertă, a căror contribuție la reducerea inflației se așteaptă să slăbească treptat. Influențele favorabile din efectele de bază și corecțiile descendente ale prețurilor mărfurilor, în special ale materiilor prime agroalimentare, vor contribui la această descreștere. Aceste efecte vor fi resimțite mai ales în ceea ce privește inflația de bază și segmentul LFO (lucrări fără obiect fix), în timp ce prețurile combustibililor vor continua probabil să crească, inclusiv în comparație cu proiecțiile anterioare, ca urmare a evoluției peste așteptări a prețurilor petrolului în ultimele luni.
Cum arată balanța riscurilor?
Membrii Consiliului au evaluat că balanța riscurilor asociate perspectivei inflației, generate de factorii din partea ofertei, continuă să se îndrepte către o creștere, subliniind impactul măsurilor fiscale recente și posibile în viitor pentru consolidarea bugetară. S-a menționat și efectul măsurii de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază, prelungită până la sfârșitul anului în curs. Totodată, s-a luat în considerare și potențiala evoluție viitoare a prețurilor petrolului, inclusiv în contextul tensiunilor geopolitice.
„În acelaşi timp, s-a convenit că din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste doar ceva mai modeste decât în prognoza precedentă şi în intensificare uşoară în perspectivă apropiată, în condiţiile în care se anticipează o mărire uşoară a excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent, după restrângerea peste aşteptări din trimestrul IV 2023, precum şi o dinamică mai ridicată a costurilor salariale unitare comparativ cu previziunile anterioare. Efecte dezinflaţioniste apreciabile vor veni însă probabil din descreşterea dinamicii preţurilor importurilor şi din ajustarea descendentă graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului. În discuţiile referitoare la perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, economia este aşteptată că consemneze creşteri trimestriale mai solide în prima parte a anului curent decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a dinamicii ei anuale faţă de nivelul atins în trimestrul IV 2023”, se menţionează în minuta BNR.
Economia – susținută de consumul privat
Economia înregistrează o creștere susținută datorită consumului privat, conform informațiilor furnizate. Indicatorii cu frecvență ridicată arată că consumul privat reprezintă principalul motor al creșterii economice în trimestrul I al anului 2024, în special datorită accelerării puternice a vânzărilor cu amănuntul în luna ianuarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Totuși, din partea exporturilor nete se preconizează un impact negativ crescut, deoarece ritmul de creștere al importurilor de bunuri și servicii a depășit pe cel al exporturilor în ianuarie 2024, deși într-o măsură mai mică decât în trimestrul anterior. În consecință, deficitul comercial continuă să crească în termeni anuali, deși ritmul său de creștere este mai temperat decât în trimestrul IV al anului 2023. În plus, deficitul de cont curent a crescut semnificativ în comparație cu anul anterior, ca rezultat al deteriorării balanțelor veniturilor, conform avertismentelor repetate ale membrilor Consiliului.
„În acelaşi timp, incertitudinile şi riscurile ce decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri sunt amplificate pe termen scurt de rezultatul execuţiei bugetare din primele două luni ale anului, precum şi de dinamica salariilor din sectorul public şi de implicaţiile noii legi a pensiilor, au arătat în numeroase intervenţii membrii Consiliului. Dincolo de orizontul scurt de timp, sursa majoră de riscuri crescute o constituie în schimb măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE, au susţinut membrii Consiliului”, spune BNR.
În ciuda creșterii economice, au fost subliniate incertitudinile și riscurile legate de perspectivele activității economice pe termen mediu, în special evoluția inflației, ca urmare a situației din Ucraina și conflictului din Orientul Mijlociu, precum și a evoluțiilor economice din Europa, cu accent pe situația din Germania.
România trebuie să atragă multe fonduri UE
„Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene şi au reiterat cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice. Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, potrivit documentului.
BNR menține ratele dobânzilor, o decizie potrivită în fața riscurilor economice?
În contextul incertitudinilor și riscurilor menționate anterior, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis în unanimitate să mențină neschimbate nivelurile ratelor dobânzilor de politică monetară. Astfel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la nivelul de 7,00%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitățile de creditare (Lombard) a rămas la 8,00%, iar rata dobânzii aferente facilității de depozit a fost păstrată la 6,00%. Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
