vineri, iunie 14, 2024

Cât costă un proces de uzucapiune?

Ce este uzucapiunea?

Uzucapiunea este un mod de dobândire a dreptului de proprietate care presupune posedarea unui bun pentru o anumită perioadă de timp. Există mai multe tipuri de uzucapiune în funcție de bunul al cărui drept de proprietate se vrea a fi dobândit (mobil sau imobil), de situația juridică a bunului, respectiv în funcție de reglementarea care se aplică la situația concretă (Noul sau Vechiul Cod civil ori Decretul-lege nr. 115/1938).

Actuala reglementare distinge între uzucapiunea mobiliară (care privește bunurile mobile) și uzucapiunea imobiliară (care privește bunurile imobile). Termenul de uzucapiune în cazul bunurilor mobile este de 10 ani. În esență, dobânditorul trebuie să exercite o posesie utilă (continuă, publică și pașnică) asupra bunului până la împlinirea termenului de 10 ani, fără alte condiții precum buna-credință a posesorului. 

Bunurile mobile pot fi dobândite ca efect al posesiei de bună-credință în conformitate cu art. 937 Cod civ., însă această ipoteză este distinctă de uzucapiunea mobiliară. Pentru ca posesia de bună-credință să opereze, este nevoie ca dobânditorul să fie de bună-credință (să considere în mod justificat că este proprietarul de drept al bunului) și să fi dobândit bunul cu titlu oneros (în schimbul unei sume de bani). În aceste situații cumpărătorul devine proprietarul bunului de la data intrării în posesia efectivă a bunului.

Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat, va putea fi revendicat de către adevăratul proprietar în termen de 3 ani de la data la care acesta a pierdut posesia materială a bunului, sub sancțiunea decăderii. Astfel, spre exemplu, este posibil ca o persoană să fi furat bunul altcuiva. Dacă hoțul îl vinde unei terțe persoane, aceasta din urmă va fi considerată dobânditor de bună-credință întrucât a plătit un preț pentru respectivul bun, neștiind că acel bun nu aparținea, de fapt, vânzătorului. Cu toate acestea, într-o astfel de ipoteză, proprietarul inițial (de la care s-a furat bunul) are 3 ani la dispoziție să introducă acțiunea în revendicare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, după împlinirea termenului de 3 ani, bunul nu va mai putea fi revendicat de către proprietarul inițial. 

În cazul în care posesorul nu este de bună-credință sau dacă, deși este de bună-credință, acesta a dobândit bunul de la un neproprietar în temeiul unui act cu titlu gratuit, bunul va putea fi uzucapat prin posesia acestuia timp de 10 ani.

Uzucapiunea imobiliară se împarte în uzucapiune tabulară și uzucapiune extratabulară.

În cazul uzucapiunii tabulare, este necesar ca bunul în cauză să fie înscris în cartea funciară pe numele unei persoane care nu este de fapt proprietar, având un titlu nevalabil. Acest lucru se poate întâmpla fie când persoana a dobândit cu bună-credință bunul de la un neproprietar, fie când, deși a dobândit bunul de la proprietarul legitim, actul translativ de proprietate nu este valabi.l Dacă în decursul a 5 ani, nu contestă nimeni dreptul celui înscris în cartea funciară, la finalul acestui termen, acesta devine proprietarul legitim al imobilului, iar dreptul său nu mai poate fi contestat – cu condiția ca acesta să fi fost de bună-credință la momentul înregistrării cererii de înscriere în CF, respectiv în momentul intrării în posesia bunului.

Uzucapiunea extratabulară operează în situațiile în care ultimul proprietar tabular al bunului a decedat sau a înscris o declarație de renunțare la dreptul său, ori când imobilul nu este înscris în nicio carte funciară. În astfel de cazuri, persoana care posedă bunul timp de 10 ani devine proprietarul imobilului după scurgerea acestui termen. 

Durată proces uzucapiune

Durata unui proces de uzucapiune este dificil de estimat. Aceasta este influențată de mulți factori precum natura bunului, tipul de uzucapiune invocată, situația juridică a bunului sau probațiunea ce se impune a fi administrată. În funcție de toate aceste circumstanțe, durata unui proces în cadrul căruia se invocă uzucapiunea poate varia foarte mult de la caz la caz. 

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că uzucapiunea se poate invoca atât pe cale de acțiune (prin introducerea unei acțiuni în justiție), cât și pe cale de excepție, adică prin invocarea uzucapiunii ca apărare într-un proces intentat pe un alt temei. Într-o astfel de situație, existând mai multe probleme juridice deduse judecății, este posibil ca durata procesului să se prelungească.

Cât costă un proces de uzucapiune? 

Introducerea unei acțiuni în justiție pentru uzucapiune presupune costuri de judecată la fel ca orice altă procedură judiciară. Așadar, persoana interesată să pornească un astfel de proces va trebui să achite în primul rând taxa judiciară de timbru. Neachitarea acestei taxe va conduce la respingerea cererii de chemare în judecată ca netimbrată. 

Actul normativ care stabilește taxele de timbru aferente cererilor de chemare în judecată este OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. În cazul procesului de uzucapiune este incident art. 3 din acest act normativ, care stabilește taxele pentru acțiunile și cererile evaluabile în bani. Fiind vorba de dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun, acțiunea va fi una evaluabilă în bani în funcție de valoarea bunului în cauză. 

Așadar, conform art. 3: ”Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;

b) între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;

c) între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

d) între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;

e) între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

În funcție de valoarea bunului – astfel cum acesta rezultă din certificatul de atestare fiscală emis de primărie sau din cuprinsul grilelor notariale – taxa judiciară de timbru se va calcula conform acestor praguri.

Taxa judiciară de timbru se poate plăti fizic la sediul primăriei de la domiciliul plătitorului sau online (pe ghișeul.ro), respectiv prin transfer bancar (contul instituției se găsește pe site-ul acesteia).

Pe lângă această taxă obligatorie, trebuie să avem în vedere și costurile de reprezentare, în măsura în care persoana interesată dorește să beneficieze de serviciile unui avocat, onorariul urmând a fi stabilit în funcție de particularitățile fiecărui caz.

Citește și Uzufructuarul poate evacua proprietarul?

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Te-ar putea interesa

Urmărește-ne și pe Facebook!

Fii mereu la curent! Urmărește-ne pentru noutăți exclusive și conținut inspirațional. Dă-ne un 'Like' acum!

Articole Populare