Amnistie

 Ce înseamnă amnistie?

Ca regulă aplicarea unei sancțiuni este urmată de executarea propriu-zisă a acesteia, mai puțin atunci când în urma individualizării judiciare a executării pedepsei se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Totuși, în anumite situații pot interveni împrejurări care califică tragerea la răspundere drept inutilă și inoportună. Printre acestea se numără și amnistia, definită ca o cauză de înlăturare a răspunderii penale și a consecințelor condamnării. Parlamentul este cel care, printr-un act de clemență și din considerente de politică penală, va scuti anumite fapte comise până la data apariției legii de amnistie sau până la o dată anterioară, dacă este indicată în cuprinsul legii. Pentru o mai bună înțelegere a acestui termen, el trebuie asimilat unui act de iertare, care exprimă generozitatea față de infractorii condamnați pentru o anumită faptă.

Prin urmare, efectul amnistiei este de la sine înțeles: făptuitorul va fi exonerat, pedeapsa aplicată (principală, complementară, accesorie) și consecințele condamnării urmează a fi înlăturate, după caz. În consecință, dacă procesul penal nu a fost declanșat, acesta nu va mai fi pornit. În caz contrar, dacă a început, va înceta în momentul aplicării actului de amnistie.

Trebuie precizat că această instituție nu produce efecte asupra:

• amenzii încasate anterior, care nu se va restitui;
• despăgubirilor pentru partea executată din pedeapsă;
• compensațiilor pentru munca neremunerată prestată în folosul comunității;
• măsurilor de siguranță;
• drepturilor persoanei vătămate;
• gradului militar pierdut.

În schimb, aceasta va opera asupra confiscării averii, în măsura în care pedeapsa nu a fost executată până la pronunțarea amnistiei.

Amnistia este susceptibilă de clasificări:

După aria de cuprindere.

• Amnistia generală: privește orice infracțiune, indiferent de gravitate;
• Amnistia specială: referitoare la o categorie de infracțiuni, particularizate prin pedeapsă, natură, calitate.

După condițiile în care devine incidentă.

• Amnistia necondiționată;
• Amnistia condiționată.

După momentul în care intervine.

• Amnistia antecondamnatorie: când intervine după săvârșirea infracțiunii, dar înainte de rămânerea definitivă a unei hotărâri prin care persoana este trasă la răspundere pentru comiterea respectivei infracțiuni. În această ipoteza va conduce la înlăturarea răspunderii penale;
• Amnistia postcondamnatorie: aplicarea după rămânerea definitivă  a unei hotărâri prin care persoana a fost trasă la răspundere penală.

În continuare, vom enumera cu titlu exemplificativ anumite efecte speciale, condiționate de momentul aplicării amnistiei:

• odată cu eliminarea consecințelor care decurg din condamnare, respectiva sentință nu se va mai lua în calcul la stabilirea stării de recidivă;
• nu va fi un impediment în vederea dispunerii renunțării la aplicarea pedepsei, amânării aplicării pedepsei sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei pentru o infracțiune comisă ulterior;
• înlăturarea obligațiilor și măsurilor de supraveghere, în cazul în care amnistia intervine după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei și înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Bineînțeles, această instituție cunoaște diverse limitări. Acestea se referă la sfera infracțiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicată:

• după natura infracțiunilor;
• după valoarea prejudiciului;
• după persoana sau vârsta condamnatului;
• după limita pedepsei.

Diferența dintre amnistie și grațiere

În primul rând, amnistia se dispune de către Parlament prin lege, pe când grațierea se dispune de către Președintele României prin decret, atunci când este individuală, respectiv de către Parlament prin lege atunci când este colectivă. Cu toate acestea, urmează să observăm și alte diferențe semnificative.

Astfel, amnistia înlătură integral răspunderea penală a făptuitorului, în timp ce grațierea va produce efecte doar raportat la executarea pedepsei: anume, aceasta va fi eliminată total sau în parte, după caz. Tocmai din aceste considerente, grațierea nu va afecta condamnarea și efectele acesteia:

• infracțiunea va continua să apară în cazierul persoanei;
• pedeapsa grațiată urmează regulile celei executate: se va lua în calcul la stabilirea stării de recidivă;
• pedepsele complementare, măsurile educative neprivative de libertate și pedepsele a căror executare a fost suspendată sub supraveghere vor fi executate, dacă prin actul de grațiere nu s-a dispus altfel.

Cu alte cuvinte, amnistia este un instrument legal care va opera asupra întregii infracțiuni, pe când grațierea va conduce strict la încetarea executării pedepsei pentru o anumită persoană (grațierea individuală), respectiv un grup de persoane (grațierea colectivă).

Amnistia fiscală 2023

Amnistia fiscală nu se confundă cu amnistia reglementată de Codul penal ca măsură ce înlătură răspunderea penală. Amnistia fiscală este o măsură ce se adoptă de regulă de către Guvern – iar ulterior se aprobă de către Parlament – prin care se dispune ștergerea anumitor datorii pe care contribuabilii le au față de bugetul de stat și care nu trebuie să fie neapărat rezultatul săvârșirii unor infracțiuni.

Actul normativ prin care se adoptă măsura amnistiei fiscale stabilește obligațiile fiscale vizate de măsură și categoriile de persoane ce pot beneficia de amnistie.

Cel mai recent act normativ de amnistie fiscală este Legea nr. 43/2023 pentru anularea unor obligaţii fiscale. Potrivit art. 1 alin. (1) din acest act normativ, au fost anulate:

• „diferenţele de obligaţii fiscale principale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării din categoria veniturilor din alte surse în categoria veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, a veniturilor din tichete cadou obţinute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii, pentru perioadele fiscale de la intrarea în vigoare a Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă şi, respectiv, a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, şi până la 31 decembrie 2020 inclusiv, şi neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Astfel, prin intermediul Legii nr. 43/2023 au fost anulate obligațiile fiscale principale și accesorii rezultate în urma reîncadrării de către ANAF a tichetelor cadou în venituri salariale.

Sumele stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emise şi comunicate contribuabilului, stinse prin plată, compensare, executare silită, respectiv dare în plată vor fi restituite contribuabililor, la cerere.