sâmbătă, iulie 27, 2024
25.5 C
București

Devino un membru al comunității noastre

O mulțime de oameni ne urmăresc deja. Alătură-te și tu lor pentru a fi informat și a nu rata noutățile zilnice.

Cât timp poate sta un dosar penal la poliție?

Codul de procedură penală nu indică expres o limită temporală în care un dosar penal trebuie să ajungă din stadiul de urmărire penală în faza de judecată. Singurul reper oferit de legiuitor poate fi extras din art. 8 Cod de procedură penală, care ne prezintă un principiu esențial al procesului penal, cel al caracterului echitabil și al termenului rezonabil pe care acesta trebuie să îl aibă. Așadar, organele judiciare au obligația de a soluționa procesul penal într-un termen rezonabil. 

Acest termen se apreciază în funcție de anumite criterii determinate de legiuitor în art. 488 ind. 5 alin (2) Cod de proc. pen., cum ar fi:

  • natura și obiectul cauzei;
  • complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor;
  • elementele de extraneitate ale cauzei;
  • faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare;
  • comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului;
  • comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate;
  • intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei și alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.

Așadar, noțiunea de “termen rezonabil” se apreciază în funcție particularitățile fiecărei cauze. 

Cât timp este valabil un dosar penal?

Un dosar penal este valabil până când nu intervine prescripția răspunderii penale. Conform art. 153 Cod penal, prescripția înlătură răspunderea penală, cercetările și anchetarea făptuitorului fiind încheiate. 

Termenele de prescripție ale răspunderii penale sunt reglementate în art. 154 Cod penal:

a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;

b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;

c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;

d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;

e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.”

Aceste termene încep să curgă în funcție de natura fiecărei infracțiuni, astfel:

  • de la data săvârșirii infracțiunii, în cazul infracțiunilor simple;
  • de la data încetării infracțiunii, în cazul infracțiunilor continue;
  • de la data ultimei acțiuni sau inacțiuni, în cazul infracțiunilor continuate;
  • de la data săvârșirii acțiunii sau inacțiunii, în cazul infracțiunilor progresive, și se calculează în funcție de pedeapsa prevăzută de lege pentru rezultatul definitiv produs;
  • de la data săvârșirii ultimului act infracțional, în cazul infracțiunilor de obicei;

După cât timp se clasează un dosar penal?

Soluția de clasare este o soluție dată de procuror în cursul urmăririi penale, care poate să constituie o soluție de neurmărire înainte ca acțiunea penală sa fie pusă în mișcare sau o soluție de netrimitere în judecată, dacă este dispusă după punerea în mișcare a acțiunii penale.

Conform art. 315 alin. (1) C. pr. pen., clasarea poate fi dispusă în două situații: 

a) când nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și de formă esențiale ale sesizării; 

b) atunci când se constată existența vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 16 alin. (1) C. pr. Pen.

Cel de al doilea caz de clasare este justificat de constatarea existenței unuia dintre cazurile de împiedicare prevăzute de art. 16 alin. (1) C. pr. pen. :

a) fapta nu există;

b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;

c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;

d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;

f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;

g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;

h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

i) există autoritate de lucru judecat;

j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.”

Codul de procedură penală nu reglementează o durată minimă sau maximă în care se dispune clasarea unui dosar penal, cu toate acestea, clasarea se va dispune pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de proc. pen. dacă în faza de urmărire penală termenul de prescripție a răspunderii penale a fost depășit cu încă o dată.

Un dosar clasat se poate redeschide?

Conform art. 335 Cod procedură penală, redeschiderea urmăririi penale este posibilă după ce aceasta a fost încheiată printr-o soluție de clasare în două situații, respectiv:

  • dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus clasarea constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat soluția și infirmă astfel ordonanța de clasare dispunând redeschiderea dosarului penal;
  • redeschiderea se dispune chiar de procurorul care a dat soluția de clasare, care își revocă propria soluție, când ulterior se descoperă o împrejurare care nu a fost cunoscută la momentul când s-a dat soluția și din care rezultă că a dispărut temeiul pe care aceasta s-a bazat. 

Redeschiderea este supusă controlului de legalitate a judecătorului de cameră preliminară. Astfel, judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în cameră de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale într-un termen de 3 zile, sub sancțiunea nulității.

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante. Alăturați-vă lui Barry pentru o călătorie educativă prin lumea legislativă, unde fiecare problemă juridică își găsește soluția!

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare!

219,941FaniÎmi place
7,198CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

Contractul lui George Simion și forța obligatorie a actului juridic civil: două planuri paralele?

Recent, a circulat în media contractul prin care George...

Operațiune DIICOT: Droguri ascunse în corespondența deținuților

În urma unei anchete desfășurate de procurorii DIICOT Pitești,...

Noi reglementări pentru organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare

În urma ședinței din 25 iulie, Guvernul a adoptat...

Date biometrice obligatorii pentru obținerea cetățeniei române

Guvernul României a luat ieri, 25 iulie, o decizie...

Costul libertății? 200 de lei. Medic arestat preventiv pentru luare de mită

Un caz de corupție în sistemul medical a fost...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa

Anularea permisului de conducere

Anularea permisului de conducere – Noul Cod penal Anularea permisului de conducere, spre deosebire de suspendarea permisului care este o măsură temporară, reprezintă revocarea în mod oficial și definitiv a dreptului de a conduce un...

Diferența dintre oprire și staționare

Care este diferența dintre oprire și staționare? Potrivit art. 63 alin. (1)  din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice: „Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de...

Amendă dacă porți semnele de începător?

Semnele de începător – legislație, OUG 195/2002 Pentru a spori siguranța pe drumurile publice din România, legislația națională impune anumite reguli și restricții pentru șoferii începători, o astfel de regulă fiind obligativitatea de a purta...