Distrugere – art 253 cod penal
Infracțiunea de distrugere este reglementată de dispozițiile art 253 Cod penal și constă în distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun ce aparține altuia, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, cât și înlăturarea măsurilor luate. Într-o asemenea situație, legiuitorul a stabilit pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar dacă va avea loc distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa va fi închisoarea de la unu la 5 ani.
De asemenea, infracțiunea de distrugere săvârșită în anumite circumstanțe prevăzute de lege, poate atrage incidența formei agravată a acesteia. Astfel, în măsura în care distrugerea privește un înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte altei persoane, și ar putea servi la dovedirea unui drept de natură patrimonială, producându-se astfel o pagubă, infracțiunea se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Aceeași sancțiune este stabilită de legiuitor în cazul distrugerii unui dispozitiv electronic de supraveghere folosit pentru monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare sau execuţional penale.
Totodată, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun, săvârşită prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, este sancționată cu o pedeapsă cuprinsă între 2 și 7 ani de închisoare.
În situația în care, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare este realizată asupra unui bun ce aparține altuia, ori asupra unui înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte altei persoane, acțiunea penală se va pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Dezastrul – art 254 cod penal
Dezastrul este definit de art 254 Cod penal și constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrări, echipamente, instalaţii sau componente ale acestora și care a avut ca urmare moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multor persoane.
Săvârșirea unei infracțiuni de distrugere calificată poate fi pedepsită cu închisoare de la 7 la 15 ani, precum şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Distrugere din culpă – art 255 cod penal
Legislația română stabilește trei forme ale vinovăției, iar acestea sunt culpa, intenția și intenția depășită (praeterintenția). Culpa reprezintă acea formă a vinovăției ce relevă o periculozitate mai mică decât cea a intenției și are caracter excepțional, în sensul că o infracțiune săvârșită din culpă se pedepsește doar în măsura în care legea penală prevede expres.
O faptă se va considera că este săvârșită din culpă dacă făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce sau dacă nu prevede rezultatul faptei sale, cu toate că trebuia şi putea să îl prevadă.
În conformitate cu dispozițiile art 255 Cod penal, distrugerea poate fi săvârșită din culpă. Astfel, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun, chiar dacă acesta aparţine făptuitorului, dacă are loc incendierea, explozia sau orice alt asemenea mijloc ce va pune în pericol alte persoane sau bunuri, va fi sancționată, chiar dacă autorul faptei a săvârșit infracțiunea din culpă. Sancțiunea pentru infracțiunea de distrugere din culpă este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda. De altfel, dacă fapta în concret săvârșită a avut ca urmare un dezastru, aceasta se va pedepsi cu închisoarea de la 5 la 12 ani.